O nouă descoperire arheologică de importanță majoră a fost prezentată miercuri la Muzeul Național de Istorie a României (MNIR). Cea de-a 14-a brățară regală dacică de aur, recent recuperată, a uimit experții prin caracteristicile sale unice. Această piesă de patrimoniu este cea mai grea dintre toate brățările recuperate până acum, cântărind 1,28 kilograme, relatează News.ro.
Cuprins:
Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, fost manager al MNIR și expert care a realizat expertiza, a confirmat autenticitatea brățării, declarând-o „100% autentică”. Aceasta a fost repatriată după 13 ani de la cea mai recentă recuperare, subliniind persistența activităților ilegale de braconaj arheologic și export ilegal.
Brățara prezintă mai multe caracteristici care o diferențiază de celelalte piese recuperate anterior:
Dr. Oberländer-Târnoveanu a explicat: „Mi-am dat seama imediat că este din aur şi că este o brăţară dacică regală, din grupul stilistic al brăţărilor 1-4, 6-13. Se deosebeşte de brăţara 5. Brăţara cântăreşte 1.286,70 de kilograme, este cea mai grea brăţară recuperată până acum.”
Expertiza a dezvăluit detalii fascinante despre tehnicile de fabricație utilizate de meșterii daci:
„Este lucrată cu aceeaşi tehnică şi unelte ca şi brăţările recuperate până acum. Se turna un lingou care provenea dintr-o singură şarjă. După ce se turna lingoul, începea modelarea ei.”, a explicat fostul director al MNIR.
Analizele efectuate la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele au confirmat că metalul este un aliaj natural de aur, argint și cupru. Prezența unor urme de cositor, specific aurului aluvionar, susține autenticitatea piesei.
„Brăţara este 100% autentică, datorită faptului că este lucrată cu aceleaşi tehnici, decor şi aceleaşi unelte ca la celelalte brăţări.”, a subliniat Dr. Oberländer-Târnoveanu.
Brățara datează din a doua jumătate a secolului I î.Hr. și face parte din a doua serie de dezvoltare cronologică a artei metalelor prețioase la daci. Expertul a menționat: «Este poate cea mai tipică bijuterie dacică, care îi deosebeşte pe daci de orice alte civilizaţii contemporane.»
Nadia Ciocoiu, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, a oferit informații despre procesul de recuperare: „Recuperarea a fost făcută de la un cetăţean din Uniunea Europeană care a colaborat cu autorităţile române.”
Descoperirea acestei brățări deschide noi perspective pentru cercetarea arheologică:
În prezent, la MNIR pot fi văzute 11 brățări dacice. Din patrimoniu lipsesc încă trei piese, furate de la Muzeul Drents din Assen (numerele 2, 3 și 12).
Expertul a observat că suprafața brățării este acoperită cu diverse minerale și compuși, oferind indicii despre condițiile în care a fost păstrată: „Brăţara este foarte groasă, spiralele încep la 8 mm şi jumătate şi au o grosime medie de 7,5 mm. Ele nu se deformează. Nu ştim condiţiile în care s-au găsit.”
Mihai111 16.04.2025, 23:05
Despre tezaurul pierdut în Olanda, coiful dacic și brățările, mai știți ceva ? Le mai vedem vreodată, că au trecut 3 luni ? Daună totală ? Adio ? Bine măcar că avem poze…
tomcat777 17.04.2025, 01:52
E foarte clar ca o sa ramanem doar cu pozele. Erau macar asigurate ?