Cehul Frantisek Priplata a scăpat prin prescripție, după ce a ordonat asasinarea liderului sindical Virgil Săhleanu. Statul român n-a reușit să-l aducă în țară timp de 13 ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Autoritățile române și-au recunoscut eșecul de a-l aduce în țară pe Fratisek Priplata, investitorul ceh care în anii 2000 a pus la cale uciderea liderului de sindicat de la Tepro Iași, Virgil Săhleanu, pe motiv că se opunea privatizării combinatului devenit, în perioada comunistă, cel mai mare producător de țevi sudate din Europa de Est.
Cuprins:
- Cehul, condamnat la 8 ani de închisoare pentru instigare
- Șase români implicați în comiterea crimei și-au ispășit pedepsele
- Când s-a prescris dreptul statului român de a-l urmări pe Priplata
- Unde a greșit statul român în demersurile pentru extrădarea lui Priplata
- Cele două mandate de arestare ale lui Priplata, anulate de judecători
- Virgil Săhleanu, primul și ultimul sindicalist ucis la comandă în România
- Ucis în fața blocului, cu un cuțit
Cehul, condamnat la 8 ani de închisoare pentru instigare
La aproape un sfert de veac de la comiterea primului asasinat din România îndreptat împotriva unui lider sindical, judecătorii au constatat intervenția prescripției dreptului statului român de a-l aduce în țară pe Frantisek Priplata. Cele două mandate europene de arestare emise pe numele cehului au fost anulate.
Frantisek Priplata a scăpat printr-o formalitate de mandatul european de arestare emis pe numele lui în 2008, atunci când instanța a constatat că se sustrage de la executarea condamnării de 8 ani de pușcărie, rezultată din două pedepse pentru instigare la omor (pronunțată în lipsă, în 2005) și trecerea frauduloasă a frontierei de stat (pronunțată în 2007).
Șase români implicați în comiterea crimei și-au ispășit pedepsele
Cehul fusese condamnat în 2005, alături de Ioan Tofan și Claudiu Bahnă, doi agenți de pază din Vaslui care au executat asasinatul asupra lui Virgil Săhleanu. Cei doi au primit pedepse de câte 23 de ani de închisoare pentru omor calificat și au fost eliberați în perioada 2016-2019.
Tot atunci au fost condamnați și alți inculpați care s-au implicat în asasinarea liderului de sindicat:
- Cătălin Ciubotaru, directorul firmei de pază care i-a pus pe Tofan și Bahnă să comită asasinatul, a fost condamnat la 17 ani de închisoare pentru instigare la omor și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni (corespondentul infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat în vechiul Cod penal). A fost eliberat condiționat în 2012.
- Valentin Blăniță și Gelu Spumă, asociații lui Ciubotaru, au fost condamnați și ei la câte 5 ani pentru complicitate la faptele acestuia.
- Directorul de atunci al Tepro Iași, Victor Bălan, a primit 17 ani pentru instigare la omor calificat, pentru că a fost de acord ca lui Virgil Săhleanu să i se aplice „o corecție”, deoarece se opunea privatizării combinatului. Bălan a ieșit din pușcărie în 2014.
Așadar, toți cei implicați în asasinarea lui Virgil Săhleanu și-au ispășit pedepsele, în afară de „creierul operațiunii”, cehul Frantisek Priplata. Acesta a fost singurul care, după pronunțarea deciziei definitive, a reușit să se ascundă timp de o lună și apoi să părăsească teritoriul României cu un pașaport fals. De atunci, Frantisek Priplata trăiește în Cehia.
Când s-a prescris dreptul statului român de a-l urmări pe Priplata
Deși demersurile pentru extrădarea lui Priplata au început imediat după fuga acestuia din țară, toate au fost sortite eșecului:
- La sfârșitul anului 2005, instanța din orașul Brno, Cehia, s-a opus extrădării, pe motiv că România nu făcea parte încă din Uniunea Europeană.
- După aderarea României, în 2007, magistrații cehi au anulat condamnarea lui Priplata pe motiv că afaceristului nu i s-ar fi respectat drepturile procesuale în timpul judecății (2001-2005). Hotărârea instanței cehe a rămas definitivă în 2009, iar de atunci Frantisek Priplata n-a mai avut emoții privind posibila lui extrădare.
Judecătoria Oradea a luat în discuție două contestații la executare formulate de judecătorul delegat de la Biroul de Executări Penale: una pe 4 aprilie 2023 (Hotărârea 483/2023), iar alta pe 21 iunie 2023 (Hotărârea 982/2023).
Ele au același obiect, deoarece ultima o lămurește pe prima:
- Prin hotărârea din 4 aprilie, instanța constată prescrierea dreptului statului român de a urmări executarea pedepsei lui Frantisek Priplata și anularea unuia dintre cele două mandate europene de arestare emise pe numele cehului.
- Prin hotărârea din 21 iunie, judecătorul anulează și al doilea mandat european de arestare pe care îl avea Priplata.
Ambele proceduri au fost, în esență, formalități, deoarece termenul de prescripție în cazul cehului a început să curgă din 19 februarie 2008 şi s-a împlinit la data de 18 februarie 2021.
Potrivit vechiului Cod penal, prescripția era de 5 ani, plus durata pedepsei ce urma a fi executată, dar nu mai mult de 15 ani.
În cazul lui Frantisek Priplata, judecătorii au calculat că termenul de prescripție e de 13 ani de la data ultimei condamnări, adică aceea din 2008, când acesta a fost găsit vinovat pentru trecerea ilegală a frontierei de stat.
Unde a greșit statul român în demersurile pentru extrădarea lui Priplata
Judecătoria Oradea a explicat și care a fost motivul pentru care termenul de prescripție în cazul lui Priplata nu a fost întrerupt de demersurile autorităților române, efectuate ulterior anului 2008:
- „Din actele dosarului rezultă că la data de 11.02.2011 Biroul SIRENE România a introdus semnalarea în Sistemul de Informaţii Schengen, cu privire la persoanele căutate în vederea predării în baza unui mandate european de arestare.
- Având în vedere suplimentul dosarului din cadrul Biroului Executări Penale, instanţa constată că mandatul european de arestare nu a fost transmis direct către autorităţile judiciare ale unui alt stat (n.r. – adică Republica Cehă), astfel că termenul de prescripţie nu a fost întrerupt, nefiind aplicabilă decizia RIL nr. 2/2012 a ÎCCJ.
- De asemenea, din actele dosarului rezultă că în dosarul nr. 1 NT 221/2008, Curtea din Brno, Republica Cehă a refuzat extrădarea condamnatului, astfel că la data de 11.02.2011 SIRENE Republica Cehă a solicitat aplicarea unui indicator de validitate pentru această ţară”, se arată în Hotarâre nr. 483/2023.
În recursul în interesul legii (RIL) la care face referire Judecătoria Oradea, soluționat pe 12 martie 2012 de Înalta Curte, judecătorii au constatat că cele două forme de cooperare internaţională – extrădarea și mandatul european de arestare -, deși prezintă elemente comune cu privire la natura și regimul lor juridic, sunt reglementate distinct, motiv pentru care soluția a fost următoarea:
- „Transmiterea directă a mandatului european de arestare emis de autorităţile române către autorităţile judiciare ale altui stat membru, pe teritoriul căruia a fost localizată persoana, indiferent dacă aceasta este sau nu arestată provizoriu în vederea predării, are efect de întrerupere a prescripţiei executării pedepsei.
- Nu produce efect întreruptiv de prescripţie transmiterea mandatului european de arestare prin difuzare”.
Cele două mandate de arestare ale lui Priplata, anulate de judecători
Două luni mai târziu, aceeași instanță a anulat și al doilea mandat de arestare emis pe numele lui Frantisek Priplata.
- „Prin sentința penală nr. 483/04.04.2023 a Judecătoriei Oradea, rămasă definitivă la data de 19.04.2023 prin necontestare, s-a constatat ca fiind prescrisă executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală din 23.11.2007 a Judecătoriei Oradea, definitivă prin neapelare la data de 19.02.2008, privind pe intimatul Priplata Frantisek, cetățean ceh, (…) și s-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei și a mandatului european de arestare nr. 18/E/2008.
- Prin Încheierea din 24.04.2008 a Judecătoriei Oradea s-a admis sesizarea formulată de Ministerul Justiției (…) privind mandatul european de arestare nr. 18/E/17.04.2008 și, în consecință, s-a dispus emiterea unui nou mandat european de arestare, respectiv mandatul nr. 20E/24.04.2008.
- Întrucât prin sentinţa penală nr. 483/04.04.2023 s-a constatat prescripţia executării pedepsei, însă nu s-a anulat şi mandatul european de arestare nr. 20/E/24.04.2008, instanţa apreciază ca fiind întemeiată sesizarea judecătorului delegat din cadrul Biroului Executări Penale”, se arată în Hotărârea 982/2023.
Virgil Săhleanu, primul și ultimul sindicalist ucis la comandă în România
Pe data de 7 septembrie 2000, Virgil Săhleanu, liderul de sindicat de la Tepro Iași, a fost asasinat la comanda cehului Frantisek Priplata, de către doi agenți de pază ai firmei lui Cătălin Ciubotaru.
Virgil Săhleanu se împotrivea privatizării Tepro Iași prin preluarea combinatului de către firma cehă Zelezarny Veseli, patronată de Zedenek Zemek, al cărui trimis în România era Frantisek Priplata.
Liderul de sindicat avea date care arătau că, odată privatizat, combinatul va fi închis, așa cum se întâmplase și în cazul altor uzine sau întreprinderi în perioada „de tranziție”.
De aceea, Virgil Săhleanu a organizat numeroase greve, dar a deschis și acțiuni în justiție pentru a bloca privatizarea Tepro prin preluarea de către firma Zelezarny Veseli.
În acest context, Priplata a discutat cu șeful firmei de pază a combinatului, Cătălin Ciubotaru, căutând o soluție pentru a-i închide gura lui Virgil Săhleanu, contra sumei de 3.000 de dolari.
Planul inițial era ca sindicalistul să fie bătut și băgat în spital pentru 2-3 săptămâni, suficient timp ca firma de pază a lui Ciubotaru să pună capăt protestelor angajaților.
Bătăușii angajați de Ciubotaru la ordinul lui Priplata au fost Ioan Tofan și Claudiu Bahnă, cărora le revenea echivalentul actual a câte 1.000 de lei, iar termenul-limită era 15 septembrie 2000.
Cum cei doi n-au reușit să se apropie de Săhleanu, iar Priplata făcea presiuni. Pe data de 5 septembrie 2000, Ciubotaru le-a promis angajaților lui că, dacă îl vor ucide pe sindicalist, le va plăti dublu.
Ucis în fața blocului, cu un cuțit
Ioan Tofan și Claudiu Bahnă au reușit să-l prindă pe Virgil Săhleanu singur, în dimineața zilei de 7 septembrie 2000, în timp ce acesta ieșea din scara blocului.
Atunci, cei doi au sărit pe sindicalist, Claudiu Bahnă l-a lovit cu un box metalic, iar Ioan Tofan l-a înjunghiat cu cuțitul în zona gâtului, lăsându-l într-o baltă de sânge.
În urma atacului, Virgil Săhleanu a decedat la scurt timp după ce a fost transportat la spital.
Deși atacatorii au fugit, aceștia au fost văzuți de către câteva persoane, astfel încât polițiștii au realizat portretele-robot care au dus la prinderea lor.
În urma asasinatului lui Virgil Săhleanu, statul român a anulat privatizarea Tepro și i-a despăgubit pe cehi cu peste 3 milioane de dolari plus dobândă. Într-un final, combinatul a fost preluat de Arcelor Mittal.
În onoarea lui Virgil Săhleanu a fost ridicat un bust, la intrarea în combinat, iar pe una dintre fațade a fost pictat portretul lui.
BufnitaDuminicala 17.02.2025, 00:12
Creierul acestei crime, cetățean ceh, fiind în România, a ordonat unui omorârea unui cetățean român, lider sindical care se opunea privatizării, și câțiva români au procedat la asasinarea lui. Cehul a fugit in Cehia, este liber bine merci și autoritățile Cehiei le-au dat cu tifla autorităților românești. Singurii pedepsiți: cei câțiva români care au executat crimă au stat câțiva ani în închisoare și au fost eliberați mai devreme decât ar fi meritat.
suporter 17.02.2025, 08:22
Daca ai fi citit articolul, cehil a ordonat bătaia. Restul a fost frustrarea românilor care nu l-au putut prinde. De aia cehil a luat doar 8 ani. Tu orbit de românism citești cum vrei.
adrian2025 17.02.2025, 14:19
Bună ziua justiţia română . Parcă fractiunele de omor sunt imprescriptibile cum aşa ceva să scape de 8 ani de executare mailes că a fost crierul a undici crime ,criminal 100/100 . De c'è găinari românii care fură sau se bat pentru o bucată de pâi e lor nu le se prescrie fartele aicia ceva e suspect cineva a luat cîteva milioane de euro casă li se prescrie condamnarea aşa cred eu ! Unde e justiţia română asta vă cer eu ?
Ttyy 17.02.2025, 17:54
Inacceprabil inventia prescriptiilor. Americanii trimeteau comandouri sa rezolve. Noi trimitem scrisori si app ... de ce era in libertate? Cum a fugit? Cine raspunde ca era in libertate?