Cei care sapă gropi în Balta Albă ar putea scoate la lumină ciuma lui Caragea!

“Aoleu! Dacă iese ciuma lui Caragea?”. Pare ciudat, dar cei ce locuiesc în zona bd. Nicolae Grigorescu au dreptate să fie speriaţi de săpăturile făcute acolo. Bulevardul se află în cartierul Balta Albă (Sălăjan). “Eu am auzit că aici au fost îngropaţi ciumaţi”, spune Gheorghe Mihalaşcu. Are dreptate, pe vremea “ciumei lui Caragea”, de la 1813, aici s-au băgat în gropi comune mii de victime ale epidemiei, peste care s-a aruncat var.

După ploi, varul ieşea la suprafaţă şi crea “bălţi albe” – de unde numele cartierului. Iar virusul ciumei poate rezista sub pământ peste 500 de ani – adică este activ şi acum, undeva în adânc. Organizaţia Mondială a Sănătăţii spune că “declinul ciumei nu este echivalent cu dispariţia sa”, iar virusul (Yersinia pestis) se află pe lista armelor bioterorismului.

Militarii definesc ciuma drept unul din cei patru agenţi infecţioşi cu un potenţial bioterorist major, ceilalţi trei fiind antraxul, variola şi toxina botulinică. Calea de răspândire a virusului ciumei este aerul, de aceea este foarte periculos.

«Riscul epidemiei este real»

“Nici astăzi nu există un vaccin care să contracareze acest virus. Tratamentul se poate face doar cu antibiotice, în prima zi după instalarea infecţiei. Altfel, după două zile de la apariţia bolii, care seamănă cu o simplă răceală, cel infectat moare. Există şi forma septicemică a bolii, şi mai gravă, în care moartea survine în 24 de ore. Riscul epidemiei este real.

Acesta este motivul pentru care virusul este introdus pe lista bioterorismului”, ne-a spus prof. dr. virusolog Marian Neguţ, fostul director al Institutului Cantacuzino.

“Din izvoarele scrise reiese că ciuma din vara anului 1813, cunoscută drept «ciuma lui Caragea», făcea 100 de victime pe zi. A fost adusă de suita lui Ioan Gheorghe Caragea, care venea din Constantinopol pentru a se înscăuna la Bucureşti. A fost o molimă devastatoare, de aceea a rămas celebră în istorie. Epidemia a omorât 70.000 de oameni în Ţara Românească, din care 40.000 au murit în Bucureşti”, spune Dan Falcan, istoric în cadrul Muzeului de Istorie al Municipiului Bucureşti.

Ciuma, adusă în Europa de huni

Ciuma a fost adusă în Europa de către huni, în anul 451 d. H. Nefericitul moment este cunoscut sub numele de “ciuma lui Attila”. În zona României, boala a fost menţionată abia în 1553, când ciuma a omorât 5.000 de braşoveni. A fost semnalată în Bucureşti, între 1660 şi 1697. La 1718, ciuma este secondată de foamete. Cea mai cruntă a fost ciuma de la începutul secolului al XIX-lea, cunoscută sub numele de “ciuma lui Caragea”.

Lege pentru beţivi, în timpul carantinei

“Câmpul dintre Dudeşti şi Cioplea a devenit brusc loc de carantină şi îngropăciune. La Dudeşti se făceau gropi comune şi se aruncau grămadă câte 100 de trupuri goale, copii, bătrâni, femei, bărbaţi, săraci şi bogaţi. Nu mureau numai oameni. Piereau şi animale. Se spune că liniştea care se lăsase peste târg era atât de adâncă, încât se auzea plescăitul din cioc şi fâlfâitul de aripi al berzelor negre, numite de popor «călugăriţe». Aceste păsări erau considerate vestitoare de nenorociri”, ne-a spus istoricul Dan Falcan.

În toată nebunia creată, oficialităţile au luat o decizie uluitoare: au stabilit modalitatea oficială prin care cetăţenii Bucureştiului pot cumpăra băutură de la cârciumi. S-a reglementat ca oamenii să cumpere vin sau ţuică prin ferestrele localurilor, adică fără să intre pe uşi, pentru a evita astfel, pe cât posibil, contaminarea. Concluzia: în acele momente grele, bucureştenii, ca buni români, consumau mult alcool, de necaz.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro