Cei doi oligarhi din Rusia care s-au grăbit să-i „doneze” bani lui Vladimir Putin pentru continuarea războiului împotriva Ucrainei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Suleiman Kerimov (60 de ani) și Oeg Deripaska (58 de ani) sunt primii doi oligarhi din Rusia care au promis să contribuie cu bani pentru continuarea războiului împotriva Ucrainei în urma unei solicitări făcute joi de liderul autocrat rus Vladimir Putin, relatează Meduza și The Bell.
Cuprins:
Potrivit Meduza, Suleiman Kerimov a promis o „donație” de 100 de miliarde de ruble (peste 1 miliard de euro) - bani necesari pentru trei zile de război. Suma promisă de Oleg Deripaska nu este cunoscută public deocamdată.
Meduza notează că Rusia a cheltuit anul trecut în medie 260 de miliarde de ruble pe săptămână pentru războiul purtat împotriva Ucrainei.
Suleiman Kerimov, considerat un magnat al aurului, și Oleg Deripaska, considerat un magnat al aluminiului, au o avere de aproximativ 10,3 miliarde de dolari, respectiv 4,1 miliarde de dolari. Cei doi oligarhi sunt vizați de sancțiuni în UE, Marea Britanie, SUA și alte țări din cauza susținerii agresiunii militare ruse din Ucraina.
Vladimir Putin vrea bani de la oligarhi pentru a continua războiul
Vladimir Putin s-a întâlnit joi cu oligarhii într-o reuniune cu ușile închise și le-a cerut să facă „donații” la bugetul de război, inclusiv din profiturile generate de războiul din Orientul Mijlociu. Această cerere, considerată „șocantă” de unele surse informate cu conținutul reuniunii de joi, i-ar fi fost sugerată liderului rus de către șeful Rosneft, Igor Secin. Putin le-a spus oligarhilor că va continua războiul din Ucraina cel puțin până la cucerirea regiunii Donbas.
Întrebat despre cererea lui Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat, deloc surprinzător, informația. Mai mult decât atât, Peskov a negat și faptul că Secin ar fi fost la originea acestei solicitări.
Kremlinul susține că „oamenii de afaceri” se simt responsabili să contribuie la eforturile de război
În schimb, Peskov a susținut că cel puțin un oligarh s-a oferit să finanțeze războiul, dar din inițiativa sa. „Unul dintre participanții la reuniune a afirmat, într-adevăr, că, în opinia sa, este necesar să fie alocată o sumă considerabilă statului și că este vorba despre o decizie a familiei sale”, a spus purtătorul de cuvânt al Kremlinului, refuzând să dezvăluie numele presupusului „voluntar” dispus să-și ofere o parte din bani pentru războiul lui Putin.
„Mulți consideră acum că este datoria lor să vină cu aceste contribuții”, deoarece „și-au început afacerile în anii 1990 și (...) au avut cumva legătură cu statul”, a insistat Peskov.
Vladimir Putin a organizat reuniunea cu oligarhii în contextul creșterii cheltuieilor de război ale Rusiei, în pofida agravării situației economice. Potrivit unor surse, liderul rus nu a acceptat niciun fel de întrebări din partea oligarhilor.
Rusia beneficiază în prezent de creșterea prețului barilului de petrol ca urmare a blocării Strâmtorii Ormuz de către forțele armate și milițiile iraniene, însă experții consideră că aceste câștiguri nu vor fi în niciun caz folosite pentru a acoperi deficitul bugetar.
Cheltuielile militare ale Rusiei cresc de la an la an
Bugetul de apărare al Kremlinului a crescut cu 42%, ajungând anul trecut la 13,1 trilioane de ruble (140 de miliarde de euro), iar Guvernul rus a încercat să stabilizeze economia prin noi taxe.
Ministrul Economiei, Maksim Reşetnikov, a declarat joi că Guvernul rus ia în calcul să impună o nouă taxă, asupra profiturilor excepţionale, dacă rubla va continuă să se deprecieze. În 2023, Rusia a strâns 320 de miliarde de ruble (3,4 miliarde de euro) printr-o taxă unică de 10% aplicată companiilor mari.
În ianuarie, Kremlinul a majorat TVA-ul la 22% în încercarea de a colecta încă 600 de miliarde de ruble în următorii trei ani de la întreprinderile mici şi mijlocii.
Deficitul bugetar al Rusiei pentru ianuarie şi februarie a depăşit 90% din nivelul estimat pentru întregul an, pe fondul sancţiunilor SUA, care au forţat regimul de la Moscova să vândă petrol la preţuri semnificativ reduse.
