Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunțat miercuri că a găsit o posibilă legătură între vaccinarea cu AstraZeneca și apariția unor cheaguri de sânge rare la creier. EMA a cerut ca aceste probleme să fie incluse pe lista de efecte secundare „rare” ale vaccinului, dar a recomandat ca imunizarea să continue, deoarece beneficiile serului întrec riscurile.
Mai multe țări, printre care Germania, Olanda și Franța, au decis însă să nu mai administreze acest vaccin persoanelor tinere care, cred oamenii de știință, au un risc ceva mai mare de a dezvolta astfel de cheaguri.
România a anunțat că va continua imunizarea cu acest ser pentru toate grupele de vârstă. Doar „persoanele care după prima doză de vaccin au dezvoltat un eveniment trombotic au contraindicație de vaccinare cu AstraZeneca”, a subliniat Valeriu Gheorghiță, medicul infecționist militar, președinte al Comitetului Național de Vaccinare.
În aceeași zi, experții britanici au anunțat la rândul lor că, deși nu au dovedit definitiv legătura dintre vaccinare și apariția cheagurilor de sânge, dovezile sugerează totuși acest lucru.
De aceea, Londra a recomandat ca serul AstraZeneca să nu mai fie administrat persoanelor sub 30 de ani, acolo unde este posibil.
Ce sunt cheagurile de sânge la creier
Cheagurile de sânge la creier au și un nume științific – tromboza sinusurilor şi a venelor cerebrale (CVST). Mai exact, cheaguri de sânge formate într-o venă importantă din creier.
Sângele circulă în mod normal prin aceste vene de la creier înapoi spre inimă.
Dar aceste cheaguri pot bloca circulația, reducând alimentarea cu oxigen și cauzând potențiale probleme serioase, deci practic oprind funcționarea corectă a sistemului nervos central.
Cheaguri de sânge la fel de rare în urma vaccinării s-au format și în alte zone ale organismului, cum ar fi venele din abdomen sau, în unele cazuri, în unele artere – cele prin care circulă sângele dinspre inimă spre organe.
De ce se formează aceste cheaguri?
Experții nu sunt încă foarte siguri, dar dovezile actuale arată totuși că există câțiva factori comuni pentru cei care le-au dezvoltat.
În cazurile de CVST aflate sub analiză, pacienții aveau și un număr redus de trombocite. Trombocitele sunt celule ale sângelui care joacă un rol important în coagulare, dar și în retracția cheagurilor.
De asemenea, pacienții aveau în sânge și un anume anticorp (o proteină imună care ajută împotriva infecțiilor). Acest anticorp a provocat gruparea trombocitelor și formarea cheagurilor de sânge.
O combinație de cheaguri de sânge și număr redus de trombocite este prin urmare indiciul pe care îl caută acum medicii.
Dar mai există și alte detalii pe care experții trebuie să le înțeleagă.
Cum pot ști dacă am dezvoltat o astfel de tromboză?
Oricine are următoarele simptome la patru zile sau mai mult după ce și-a făcut vaccinul, ar trebui să consulte un medic:
- Durere de cap puternică și persistentă.
- Vedere încețoșată.
- Dificultăți de respirație.
- Durere în piept.
- Picioare umflate.
- Durere persistentă stomacală/abdominală.
- Vânătăi neobișnuite sau puncte roșii/purpurii dincolo de locul unde a fost făcută injecția.
- Simptome neurologice, cum ar fi o senzație de slăbiciune în picioare sau crize.
La cât timp după vaccin pot să apară cheagurile?
În cele mai multe cazuri, cheagurile au apărut la patru zile până la câteva săptămâni după vaccinare.
Experții medicali din Marea Britanie sugerează acum că doctorii ar trebui să ia în calcul aceste simptome pentru un eventual diagnostic de tromboză într-o perioadă de până la o lună după administrarea vaccinului.
Cât de rare sunt cheagurile de sânge
Potrivit agenției de reglementare a medicamentelor din Marea Britanie, spre exemplu, MHRA, în Regatul Unit au fost depistate 79 de cazuri de tromboză, 19 dintre ele fatale.
Asta dintr-un total de peste 20 de milioane de doze de vaccin AstraZeneca administrate.
Dar datale sunt în continuare analizate și probabil noi informații vor apărea în viitor.
Din informațiile actuale, riscul general al dezvoltării acestor cheaguri de sânge ca urmare a vaccinării este de unul la 250.000. Deși încă redus, riscul pare a fi un pic mai mare la persoanele tinere.
Tocmai de aceea, autoritățile britanice au decis ca persoanele tinere cu vârsta sub 30 de ani, care oricum au șanse mai mici de a face forme grave de COVID, să primească o alternativă la AstraZeneca, acolo unde acest lucru este posibil.
Experții au subliniat însă că pentru marea majoritate a persoanelor, beneficiile vaccinului întrec riscurile.
Pot fi cheagurile de sânge tratate?
În general, cu cât sunt mai repede detectate, cu atât mai bine pentru pacient.
Tratamentul poate implica un număr de medicamente și include imunoglobulina, administrată prin perfuzie.
Unii pacienți se pot trata acasă însă, sub monitorizare însă, mulțumită unei noi generații de medicamente care împiedică coagularea.
Potrivit unui medic specialist, profesorul Adrian Newland, dovezile actuale sugerează că 75% dintre pacienți vor supraviețui.
În Marea Britanie, spre exemplu, o comisie de experți a alcătuit un set de recomandări pentru doctori, care este actualizat în mod constant.
Cheagurile pot fi provocate și de alte vaccinuri?
Profesorul Anthony Harnden, unul dintre șefii Comisiei Reunite pentru Vaccinare și Imunizare, a declarat că au existat două cazuri după vaccinarea cu Pfizer și unul în cadrul studiului clinic al vaccinului Janssen – produs de Johnson & Johnson, dar acestea sunt totuși așa de rare încât e greu de spus dacă ele sunt provocate de vaccinuri sau nu.
Însă dacă legătura dintre vaccinarea cu AstraZeneca și cheagurile de sânge este dovedită, experții ar trebui să analizeze și alte vaccinuri dezvoltate pe baza aceleiași tehnologii, cum ar fi Janssen.