Chinezii își lasă morții în apartamente goale din zgârie-nori, pentru că locurile la cimitir au devenit prea scumpe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O practică neobișnuită ia amploare pe piața imobiliară din China: familiile aleg să cumpere sau să închirieze apartamente în clădiri rezidențiale goale exclusiv pentru a depozita cenușa rudelor decedate, relatează Financial Times.
Cuprins:
Pentru a stopa acest fenomen, cunoscut sub denumirea de „apartamente din cenușă de os”, autoritățile chineze introduc de marți o nouă lege care interzice categoric această utilizare a spațiilor locative.
Decizia legislativă vine într-un moment simbolic, chiar înaintea festivalului Qingming (Ziua curățării mormintelor), marcat duminică, și scoate la iveală o dublă criză cu care se confruntă statul asiatic: prăbușirea pieței imobiliare și îmbătrânirea accelerată a populației.
De ce preferă chinezii apartamentele în locul cimitirelor
Transformarea locuințelor în mausolee private este o reacție directă la costurile exorbitante ale serviciilor funerare și la lipsa acută a terenurilor urbane.
Un studiu global realizat de asigurătorul SunLife în 2020 plasează China pe locul doi în lume la costurile de înmormântare (după Japonia).
O ceremonie medie ajunge la aproximativ 5.400 de dolari (37.375 RMB), sumă ce reprezintă 45% din salariul mediu anual al unui cetățean.
În același timp, dacă un apartament beneficiază de un drept de utilizare de 70 de ani din partea statului, un loc de veci într-un cimitir este concesionat pentru doar 20 de ani.
Populația Chinei îmbătrânește accelerat
Populația Chinei îmbătrânește într-un ritm istoric. Anul 2025 a marcat 11,3 milioane de decese (în creștere față de cele 9,8 milioane din 2015), cifră care a depășit cu mult numărul nașterilor de anul trecut (7,9 milioane).
Pe fondul campaniei președintelui Xi Jinping („proprietățile sunt pentru locuit, nu pentru speculații”), care a dus la scăderea prețurilor imobiliare, locuințele au devenit o opțiune mult mai rentabilă pe termen lung decât un loc de veci.
Xinyi Wu, cercetător la Universitatea din California, Irvine, și autor al studiului „Spațiu pentru cei plecați”, subliniază pragmatismul acestei alegeri.
„Când un spațiu își pierde valoarea ca loc de locuit, oamenii îi găsesc o nouă valoare. Și pentru mulți, aceasta este depozitarea cenușii”, a spus Wu, care a adăugat că multe familii privesc aceste apartamente și ca pe niște active financiare ce pot fi vândute ulterior, dacă piața își va reveni.
Vecini cu urna funerară pentru o chirie mai mică
În ciuda tabuurilor culturale profunde legate de moarte, tânăra generație pare să accepte cu pragmatism situația.
Potrivit lui Wu, mulți tineri chiriași nu sunt deranjați că împart clădirea cu „vecini decedați”, atâta timp cât acest aspect macabru duce la scăderea prețului chiriilor.
„Dacă locuirea lângă un astfel de apartament înseamnă că propria unitate costă puțin mai puțin, atunci nu este complet inacceptabil – atâta timp cât nu trebuie să vadă asta zi de zi”, explică cercetătoarea.
Ea anticipează că noua lege nu va eradica fenomenul. Deși companiile și agenții imobiliari nu vor mai putea vinde aceste spații în mod deschis, familiile tradiționaliste, cu spirit de clan puternic sau care dețin deja mai multe proprietăți, vor continua probabil practica în secret.
„Înmormântările ecologice” și riscul demografic
Pentru a gestiona criza, guvernul de la Beijing promovează intens „înmormântările ecologice” – cum ar fi împrăștierea cenușii în mare –, argumentând că sunt mai ieftine, protejează mediul și salvează resursele limitate de teren.
La Beijing, 30-40% dintre clienți aleg deja această variantă, afirmă Li, consultant al platformei funerare Qiuye.
Însă modificarea tradițiilor funerare ar putea avea efecte secundare profunde asupra societății chineze. Yi Fuxian, expert în demografie la Universitatea din Wisconsin-Madison, avertizează că alterarea acestor rituri riscă să schimbe însăși atitudinea față de familie.
„Mormintele ancestrale sunt pentru China ceea ce sunt bisericile pentru Occident, influențând profund conceptele de procreare”, afirmă Yi Fuxian, sugerând că distanțarea de aceste tradiții ar putea contribui la scăderea și mai accentuată a ratei natalității.
