„Se poate adresa tuturor”. Cine e Ekrem Imamoglu, omul care l-a învins din nou pe Erdogan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ekrem Imamoglu, primarul în exercițiu al Istanbulului, a câștigat duminică, 31 martie, un nou mandat de cinci ani și a devenit astfel un „campion al opoziției” față de Recep Tayyip Erdogan, precum și cea mai bună speranță a ei pentru alegerile prezidențiale programate pentru 2028 în Turcia, comentează France-Presse.
Cuprins:
İmamoğlu, care și-a făcut o intrare răsunătoare pe scena politică națională în urmă cu cinci ani provocând cel mai mare eșec electoral șefului statului, a reușit același lucru și în alegerile locale de duminică.
El și-a asigurat mandatul de primar la conducerea metropolei de pe malurile Bosforului în pofida implicării personale în campanie a lui Erdogan, la rândul său primar al Istanbulului în perioada 1994-1998.
Aproape necunoscut pe plan național, acest membru al Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat) a pus capăt în 2019 la 25 de ani de dominație a lui Erdogan și a taberei sale asupra celui mai mare oraș din Turcia.
El a beneficiat atunci de o alianță a partidelor de opoziție. Alianța nu a mai fost posibilă în alegerile de duminică, dar acest lucru nu l-a împiedicat să obțină victoria, cu peste 51%, inclusiv la Uskudar, unde își are reședința Erdogan.
Un politician care se poate adresa tuturor
Personalitate carismatică și mediatică, primarul Istanbulului se află în vizorul puterii, care l-a condamnat, la sfârșitul anului 2022, la doi ani și șapte luni de închisoare pentru „insultarea” membrilor Înaltului Comitet Electoral al Turciei, amintește sursa citată.
Imamoglu a făcut apel, dar această sentință, care continuă să reprezinte o amenințare pentru viitorul său politic, l-a exclus din cursa prezidențială în mai 2023.
Clasat în mod frecvent printre politicienii preferați ai turcilor, el insistă să se prezinte drept un rival direct al președintelui Erdogan, care a anunțat recent că aceste alegeri locale vor fi „ultimele sale alegeri”.
În campanie, Ekrem Imamoglu l-a atacat mai mult pe șeful statului turc decât pe candidatul partidului de guvernământ, Murat Kurum.
Musulman practicant, dar membru al unui partid laic, acest fost om de afaceri originar din Akçaabat, oraș din provincia Trabzon, situat pe țărmul Marii Negre, care a făcut avere în construcții înainte de a intra în politică, încearcă să caute sprijin dincolo de partidul său.
„El se poate adresa tuturor segmentelor electoratului de opoziție, fie că sunt turci, kurzi, sunniți, aleviți, alegători tineri sau bătrâni”, afirmă Berk Esen, politolog la Universitatea Sabanci din Istanbul.
Primarul Istanbulului „se bucură de un nivel destul de ridicat de sprijin în diferite regiuni ale țării”, insistă acest politolog, citat de France-Presse.
Criticile de care e vizat
Totuși, Imamoglu nu este susținut chiar de toți din tabăra sa, unii acuzându-l că este interesat mai mult de viitorul său politic decât de propriii alegători.
Partidul pro-kurd DEM (fostul HDP), care i s-a alăturat în 2019, i-a reproșat faptul că a tăcut atunci când zeci de aleși ai săi au fost revocați din funcție și închiși.
În același timp, rivalii politici îl acuză că investește mai mult în comunicare decât în prevenirea riscului seismic, care este foarte mare în Istanbul, ceea ce datele primăriei neagă.
„Este o persoană care timp de cinci ani a fost interesată doar de chestiuni care nu sunt legate de Istanbul”, a declarat Murat Kurum, un pariu ratat al lui Erdoğan.
La rândul lui, Imamoglu își asumă criticile, spune că privește dincolo de Istanbul, dă asigurări că lucrează „ca o furnică atomică” - o referire la un desen animat popular - și se laudă că a crescut ponderea femeilor angajate în administrația municipală.
Cu toate acestea, el refuză în continuare să se numească drept candidat la funcția supremă - cea de președinte. „Mai sunt patru ani până în 2028. Ar fi nepotrivit să vorbesc despre asta astăzi”, a susținut el într-un interviu acordat recent pentru Medyascope.
Reales, İmamoğlu a evocat un „mesaj istoric” din partea electoratului. „Istanbul, în această seară ați transmis un mesaj istoric la cel mai înalt nivel de stat. Istanbulul a spus: «Sunt de partea democrației, sunt de partea justiției»”.
Aflat la putere de 21 de ani, Recep Tayyip Erdogan și-a recunoscut înfrângerea în fața opoziției atât la Istanbul și în capitala Ankara, cât și pe plan național. De la sediul din Ankara al partidului său și în fața unei mulțimi liniștite, președintele turc a promis că va „respecta decizia națiunii”.
CHP, victorie istorică după 47 de ani
CHP, principala formaţiune politică de opoziție din Turcia, a obţinut o victorie semnificativă în provinciile din Anatolia dominate anterior de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator), al lui Erdogan.
CHP, înfrânt în alegerile prezidenţiale din 2023, a obţinut victorii în cele mai mari oraşe din Turcia: Istanbul, Ankara, Izmir, Adana, Antalya, inclusiv la Bursa, considerat un fief conservator, dar şi în alte oraşe considerate ca „deţinute” de putere. Potrivit unor observatori politici, aceasta este cea mai grea înfrângere a lui Erdogan de când se află la putere, în 2003.
Victoria opoziţiei, anticipată la Ankara şi Istanbul, i-a surprins pe observatorii politici prin amploarea sa, consideră fără precedent din 1977 încoace. În acel an, CHP a câștigat alegerile cu 41 la sută din voturi sub conducerea fostului premier Bulent Ecevit. Practic, noua victorie a CHP redesenează harta electorală a Turciei, notează France-Presse.
Primarul în exercițiu al Ankarei, Mansur Yavas (CHP), reales cu 30 de puncte procentuale peste rivalul său din cadrul AKP, iese de asemenea foarte consolidat din acest scrutin.
CHP a câștigat alegerile la nivel național cu 37,76 la sută din voturi, cu 2,28 la sută mai mult decât AKP. Este vorba de o creștere cu 7,93 la sută pentru CHP și de o scădere cu 7,06 la sută pentru AKP față de alegerile locale din urmă cu cinci ani. Pe locul trei s-a clasat Noul Partid al Prosperității (YRP, naționalist), cu 6,19 la sută din voturi, urmat de Partidul Egalității și Democrației Popoarelor (DEM, pro-kurd), cu 5,7 la sută și Partidul Acțiunii Naționaliste (MHP, de extremă dreapta) cu 4,99 la sută.
Recep Tayyip Erdogan, care se află la putere din 14 martie 2003, mai întâi ca premier, apoi ca preşedinte din 28 august 2014, a anunțat la începutul lunii martie că aceste alegeri municipale sunt „ultimele” organizate sub autoritatea sa, sugerând astfel o eventuală retragere din politică.
CostelMC 01.04.2024, 16:28
Nu cunosc Turcia, dar pot sa remarc ca democrația acolo, în ciuda tuturor criticilor, funcționează. Erdogan a a pierdut în mod corect alegerile și a recunoscut acest lucru.
valihaita 01.04.2024, 17:16
Opozitia a facut scandal dupa ce a pierdut alegerile prezidentiale..Ce nu se spune e ca in restul Turciei partidul lui Erdogan a castigat..Deci se cam intampla ceea ce s-a intamplat si-n Romania unde in cateva orase mari conduce opozitia..