Cine este Maia Sandu, prima femeie președinte a Republicii Moldova, reformista care vrea “să scoată țara din sărăcie”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale desfășurate ieri în Republica Moldova la o diferență de peste 15% față de Igor Dodon. Prima femeie președinte a Republicii Moldova a mizat în campania electorală pe o platformă anticorupție, care a promis scoaterea țării din sărăcie, responsabilizarea autorităților și strângerea legăturilor cu Uniunea Europeană. Promisiunile corespund portretului de politician reformist pe care Sandu și l-a construit cu migală, prin măsurile aplicate și prin exemplul personal, în ciuda înfrângerilor de etapă.
Cuprins:
Rezultatele parțiale oficiale date publicității luni dimineață în Republica Moldova arată că promisiunile Maiei Sandu au convins cea mai mare parte a țării, inclusiv o parte din alegătorii rusofoni, dar au avut ecou în special la electoratul din Chișinău și de peste hotare, tinerii mai apropiați de Europa decât de Rusia, în general alegătorii care au simțit nevoia unei schimbări după mandatul socialistului Igor Dodon.
Au contat anii petrecuți în politica moldoveană, din 2012 și până în prezent, în care Sandu a mizat constant pe aceleași principii: reforma instituțiilor, respectarea statului de drept, apropierea de Uniunea Europeană.
A avut, probabil, o importanță și exemplul personal. După ani de zile petrecuți la Banca Mondială sau în politica la vârf, Sandu deține un apartament de două camere în Chișinău și o mașină Toyota cumpărată în 2012.
La capitolul financiar ea a adunat doar banii din salarii, în vreme ce în conturi mai are o parte din banii strânși pe când lucra la Banca Mondială - 24.000 de dolari.
A contat și mandatul criticat al lui Igor Dodon, președintele acuzat că nu a reușit să facă prea multe pentru țara din care oamenii se grăbesc să plece pentru o viață mai bună.
De la Banca Mondială la Ministerul Educației
Drumul spre președinție nu a fost unul simplu.
Maia Sandu are 48 de ani și este necăsătorită. Ea s-a născut în 1972, în satul Risipeni, undeva în nord-vestul țării. Părinţii săi, Grigore şi Emilia, au activat în localitate, tatăl fiind director al complexului de porcine, iar mama - profesoară, potrivit ZDG.md.
Absolventă a Academiei de Studii Economice, Maia Sandu a lucrat pe mai multe posturi în Ministerul Economiei, înainte de a ajunge într-o funcție foarte importantă - consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale în Washington DC.
Sandu, care a obținut în 2010 un master în administrația publică la Harvard, a ocupat funcția de la Banca Mondială timp de doi ani, între 2010 și 2012. Câștiga în jur de 10.000 de dolari pe lună.
Ea a renunțat însă la viața din SUA și la salariul uriaș pentru a se întoarce la Chișinău, unde a preluat conducerea Ministerului Educației, în guvernul condus de premierul Vlad Filat, cel care avea să ajungă ulterior la închisoare, condamnat pentru corupție.
În calitate de ministru, a introdus camere de supraveghere la examenul de bacalaureat și a scurtat vacanțele, măsuri care au provocat proteste de stradă în țară.
În 2015, Sandu a devenit premier interimar și a fost la un pas de a ajunge prim-ministru plin. Partidul Liberal Democrat din Moldova, aflat la guvernare, i-a retras însă candidatura, așa că în luna decembrie a aceluiași an, ea a înființat propria grupare politică - Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS).
La momentul respectiv, Sandu se declara “dezamăgită de clasa politică”.
În cei trei ani în serviciul public, Maia Sandu nu mai strânsese niciun ban, dimpotrivă, potrivit declarației de avere consultate de Rise.md, ea cheltuise în jur de 70.000 de dolari din banii câștigați la Banca Mondială.
“Am folosit o parte din bani pentru a-mi ajuta familia și prietenii. Pentru banii pe care i-am cheltuit eu nu am dus o evidență strictă. Dar pot să vă asigur că nu am procurat mărfuri sau servicii interzise de lege”, a spus atunci Sandu.
Două înfrângeri
În 2016, Maia Sandu a făcut prima încercare de a ajunge la președinția Republicii Moldova.
A intrat în turul II de scrutin de pe locul secund, dar a pierdut în fața candidatului socialist rusofil Igor Dodon, actualul președinte al țării, la o diferență de 4%.
În februarie 2019, partidul lui Sandu și cel al lui Andrei Năstase au reușit, sub alianța electorală “ACUM”, un rezultat foarte bun la alegerile parlamentare, venind pe locul doi, după Partidul Socialiștilor, dar în fața Partidului Democrat, aflat la guvernare și condus de oligarhul Vlad Plahotniuc.
A fost un moment crucial pentru Republica Moldova și pentru Maia Sandu.
Alături de Andrei Năstase, ea a decis să formeze o alianță conjuncturală cu socialiștii lui Dodon, pentru a-l îndepărta de la guvernare pe Plahotniuc, pe care îl considera vinovat pentru corupția din țară.
Alianța a reușit, scopul a fost atins, Maia Sandu a fost numită premier în luna iunie, iar Plahotniuc a fost nevoit să fugă din țară.
Guvernul Sandu a rezistat însă până în noiembrie 2019, când a fost dat jos de o moțiune de cenzură susținută de socialiști și de deputații aceluiași Partid Democrat.
Motivul, au explicat comentatorii de la Chișinău, a fost intenția lui Sandu de a reforma justiția.
“Nu am avut așteptări mari de la socialiști. Decizia de a scăpa țara de Plahotniuc, chiar cu prețul unei alianțe temporare cu socialiștii, a fost o decizie corectă și a îndeplinit dorința oamenilor. Știam cine este Dodon. Și am spus dintotdeauna că trebuie să scăpăm țara de ambii - și de Dodon, și de Plahotniuc”, a declarat Sandu într-un interviu recent pentru Deutsche Welle.
Dodon şi PSRM au trădat și înțelegerea noastră, dar şi-au trădat și alegătorii lor, după ce, contrar promisiunilor, în loc să distrugă sistemul lui Plahotniuc, l-au preluat. De aceea au blocat reforma justiţiei, au blocat alegerea unui procuror general independent şi au demis guvernul reformator pe care-l conduceam.Maia Sandu, într-un interviu pentru Deutsche Welle:
Sprijin din România
În ciuda poziției pro-europene și a susținerii de care se bucura din partea liderilor UE, inclusiv a Angelei Merkel, Sandu nu s-a bucurat tot timpul de sprijinul Bucureștiului.
În 2019, spre exemplu, guvernul condus de Viorica Dăncilă nu s-a grăbit să își exprime sprijinul pentru coaliția formată în iunie de socialiști și pro-europeni, sub conducerea lui Sandu. Timp de mai multe zile, ministrul de externe Teodor Meleșcanu a continuat să susțină poziția lui Vlad Plahotniuc, care refuza să cedeze puterea, deși pierduse majoritatea în Parlament. Nici președintele Klaus Iohannis nu a adoptat o poziție clară într-o primă fază.
Sandu a fost însă susținută de opoziția liberală și de USR, iar după ce s-a impus la șefia guvernului a fost invitată de Viorica Dăncilă la București.
În 2016, fostul premier al țării, Victor Ponta, avea cuvinte grele pentru Sandu.
“Secta si Propaganda Talibană din România tot promovează o duduie (o variantă la fel de la ciudată și ipocrită a Monicăi Macovei) - evident fără nicio șansă - care însă în funcție ar face mai mult rău decât Armata Roșie! Președintele României însă tace, Guvernul tace… Poate așa au primit «ordin»!”, scria Ponta pe Facebook.
Un viitor incert
Pentru Maia Sandu, victoria la prezidențiale este una de etapă. Lupta continuă.
Speranțele moldovenilor sunt, evident, mari, dar nu ar fi pentru prima dată când forțele pro-europene câștigă și eșuează în tentativa de a livra rezultate.
După ani în șir de guvernări care s-au pretins pro-europene sau care au încercat o apropiere de Moscova, singura constantă a rămas nivelul de trai scăzut.
Republica Moldova este cea mai săracă țară din Europa, iar aproape o treime dintre moldoveni lucrează și trăiesc peste hotare, în special în țările UE, de unde trimit bani spre familiile rămase acasă.
Noua președintă se confruntă cu o majoritate ostilă în Parlament și singura șansă de a depăși această situație ar fi declanșarea alegerilor anticipate, un pas care nu va fi unul simplu.
În lipsa unei susțineri în Parlament, Sandu are puține șanse de reușită. Republica Moldova este o republică parlamentară, iar președintele are atribuțiile extrem de limitate și nu are pârghii executive
Ce își propune Sandu?
“Obiectivul meu ca președinte va fi să scot țara din sărăcie și să întorc autoritățile cu fața la nevoile oamenilor. Voi cere Parlamentului și Guvernului să pună pe agendele lor soluțiile necesare la problemele cu care se confruntă țara. Voi veni cu inițiative legislative și voi merge în Parlament pentru a le promova. Mă voi ghida după un principiu clar - apărarea și reprezentarea cetățenilor”, a spus ea pentru Deutsche Welle.
