Cine sunt magistraţii care au decis că o fetiţă de 11 ani poate consimţi sexul cu un bărbat de 52 de ani
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cinci procurori şi patru judecători au decis că un copil de clasa a IV-a are discernământ şi poate consimţi să facă sex cu un bărbat care îi putea fi bunic. Vom face publice numele acestor magistraţi. Pentru că, în toate cazurile, dar mai ales atunci când victimele sunt copii, magistraţii ar trebui să-şi asume, cu fruntea sus, deciziile date.
Cuprins:
- Un rechizitoriu de patru pagini
- Procuroare: ”Nu rezultă, fără dubiu, că victima nu s-a opus”
- Judecătoarea admite că fetiţa ”a fost supusă la o traumă psihică”
- Judecătorii de la Curte: «E posibil ca victima, chiar dacă nu are 12 ani, să aibă aptitudinea de a se apăra»
- CEDO: Justiţia din România are o mare problemă
- Ce fac azi cei 9 magistraţi
- Jurj Viorel, agresorul sexual de 52 de ani, a susţinut că “fetiţa l-a provocat să facă sex cu ea, deoarece era mereu îmbrăcată sumar”. Iar magistraţii l-au crezut.
- Fetiţa de 11 ani a fost violată în curtea vecinilor, acolo unde mergea să se joace cu copiii care erau de-o seamă cu ea.
- La insistenţele lui Jurj, alţi cinci adolescenţi au agresat sexual minora. Pentru fapta lor, ei au primit nişte amenzi simbolice.
- Mai bine de un deceniu, fata s-a străduit să le demonstreze magistraţilor români că a fost victima unui viol. Doar trei din şapte judecători i-au dat până acum dreptate.
Ioana* era elevă în clasa a IV-a atunci când a fost violată de şase indivizi care locuiau în acelaşi sat cu ea. Cinci dintre agresorii sexuali erau adolescenţi, iar cel care i-a instigat, Jurj Viorel, avea 52 de ani.
Calvarul fetiţei a durat şapte luni. În tot acest timp, Jurj o amenința că o omoară cu bătaia dacă spune cuiva, iar Ioanei i-a fost ruşine şi frică să le ceară ajutorul părinţilor ei.
În martie 2009, observând că fata nu mai foloseşte absorbante intime, mama a început să-i pună întrebări. Şi abia atunci a aflat prin ce trece fetiţa care, în urma agresiunii sexuale, rămasese însărcinată.
Părinţii au depus în aceeaşi zi reclamaţie la Poliţie, iar cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Un rechizitoriu de patru pagini
Rechizitoriul întocmit de procurorul DUMITRU ŞOFAN se bazează pe declaraţiile fetiţei, certificatul medico-legal, declaraţii de martori şi declaraţiile celor şase învinuiţi.
În certificatul medico-legal se preciza doar că victima “prezintă deflorare completă, iar pe corp nu sunt prezente urme de violenţă”. Iar ca martori, procurorul Şofan a audiat doar două fetiţe care avea 13 şi 14 ani, surorile adolescenţilor puşi sub învinuire.
Singurii care n-au vrut să creadă că un copil de 11 ani poate consimţi un act sexual au fost poliţiştii de la IPJ Hunedoara. Ei au solicitat ca fetiţei să i se facă o expertiză medico-legală psihiatrică. Iar concluziile au fost că ea suferea de stres posttraumatic.
Minora vorbește rușinată despre cele întâmplate, are amintiri vii legate de evenimente. (...) Declară că nu a spus nimănui mai repede despre incidente deoarece se temea pentru siguranța ei și a membrilor familiei ei Raportul expertizei medico-legale psihiatrice:
Dar procurorul Şofan nu a ţinut cont de raport în rechizitoriu.
Din analiza tuturor actelor dosarului, acte medico-legale, probe testimoniale nu rezultă fără dubiu că actele sexuale au fost săvârşite fără acordul părţii vătămate Rechizitoriul Parchetului dpl Tribunalul Hunedoara:
Jurj Viorel a fost trimis în judecată nu pentru viol, ci pentru act sexual cu un minor. Pentru unul dintre agresori s-a decis neînceperea urmăririi penale, pentru că el avea 13 ani, iar ceilalţi patru adolescenţi au primit doar câte o amendă simbolică, de 250 de lei sau 100 de lei.
Având în vedere starea de fapt, respectiv modul cum partea vătămată a întreţinut relaţiile sexuale cu învinuiţii, apreciem că faptele acestora nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, amenda administrativă fiind suficientă pentru corijarea lor Rechizitoriul Parchetului dpl Tribunalul Hunedoara:
Acest rechizitoriul a fost confirmat, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, NICOLAE PAŞTIU.
Procuroare: ”Nu rezultă, fără dubiu, că victima nu s-a opus”
Părinţii Ioanei au formulat plângere împotriva soluţiei de netrimitere în judecată a celor patru fraţi care recunoscuseră că au întreţinut relaţii sexuale cu fetiţa de 11 ani.
“Toţi cei patru au ameninţat-o că, dacă nu vor întreţine raporturi sexuale, îi vor anunţa familia despre ce s-a întâmplat între aceasta şi Jurj Viorel, aşa încât ne găsim în prezenţa unei constrângeri psihice”, se precizează în plângerea părinţilor, care face trimitere şi la raportul de expertiză medico-legală-psihiatrică aflat în dosar.
Cazul a ajuns pe masa unei procuroare care a respins plângerea, ca neîntemeiată.
“Din analiza tuturor actelor dosarului nu a rezultat fără dubiu că actele sexuale au fost săvârşite fără acordul părţii vătămate, nefiind deci întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de viol”, notează SANDA IONELA DRAIA, prim-procuror adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Judecătoarea admite că fetiţa ”a fost supusă la o traumă psihică”
Dosarul în care Jurj Viorel era acuzat de act sexual cu un minor a ajuns la Judecătoria Deva şi a fost repartizat judecătoarei PETRONELA NEGREA DRUCAN.
Părinţii fetiţei au cerut schimbarea încadrării faptei în viol. În pledoaria sa, avocatul familiei, Marin Miertoiu, a declarat instanţei că este mirat de faptul că victima “nu a putut fi privită cu inocenţa unui copil, ci este pusă pe o scară cum numai prostituţia este pusă, abuzându-se de justa valoare a probelor administrate”.
Procurorul de şedinţă, JEAN NICOLAE UNCHEŞELU, a spus că se opune cererii de schimbare a încadrării juridice, motivând că deşi “în cauză este vorba de o vârstă foarte fragedă a părţii vătămate, respectiv 11 ani, cu privire la iresponsabilitate nu se poate face o asimilare, ca să se considere că partea vătămată nu este conştientă de faptele sale”.
Iar judecătoarea a decis că fetiţa de 11 ani nu a fost violată, ci a făcut sex de bunăvoie cu bărbatul care putea să-i fie bunic.
Este relevantă şi atitudinea părţii civile după primul act sexual cu inculpatul care, în loc să evite întâlnirile cu acesta, a mers în continuare să se joace cu fetele din curtea vecină, unde ştia că va veni şi inculpatul. Sentinţa penală nr. 487/2010 a Judecătoriei Deva:
Judecătoarea Negrea Drucan l-a condamnat pe Jurj Viorel la 3 ani de închisoare şi l-a obligat să plătească victimei 10.000 de lei daune morale, admiţând că fetiţa “a fost supusă la o traumă psihică, ca urmare a faptelor inculpatului” şi că “pot apărea repercusiuni pe parcursul dezvoltării şi maturizării sale”.
Zece luni mai târziu, aceeaşi judecătoare a respins, ca nefondată, plângerea prin care părinţii fetiţei cereau tragerea la răspundere penală şi a celor patru fraţi care au abuzat fetiţa la îndemnul lui Jurj.
În ceea ce priveşte vârsta minorei, aspect important în analiza imposibilităţii părţii vătămate de a-şi exprima voinţa, deşi este o teză posibilă, dată fiind dezvoltarea psihică la această vârstă, instanţa nu o va reţine raportat la probele administrate. Sentinţa Penală nr. 245/2011 a Judecătoriei Deva:
Judecătorii de la Curte: «E posibil ca victima, chiar dacă nu are 12 ani, să aibă aptitudinea de a se apăra»
Părinţii fetiţei au atacat decizia de condamnare a lui Jurj, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Hunedoara, unde un complet format din judecătorii Ioan Adrian Sava şi Violina Draia l-a condamnat pe Jurj Viorel pentru viol, la 4 ani de închisoare.
În dreptul român, se prezumă absolut lipsa totală a discernământului oricărei persoane până la împlinirea vârstei de 14 ani. Aşadar, anterior vârstei de 14 ani, minorul nu poate exprima un consimţământ valabil, fiind într-o stare de imposibilitate de a-şi exprima voinţa în mod valabil, datorită vârstei, experienţei reduse de viaţă etc. Decizia Penală nr. 328/A/2010 a Tribunalului Harghita:
Dar Jurj Viorel a făcut recurs, iar Curtea de Apel Alba Iulia i-a dat din nou dreptate lui: n-a fost viol, deşi fetiţa avea doar 11 ani.
Starea de neputinţă a victimei de a se apăra sau de a-şi exprima voinţa trebuie stabilită în concret, de la caz la caz, existând posibilitatea ca o persoană sub 15 ani să se găsească într-o asemenea stare, după cum este la fel de posibil ca victima - chiar dacă nu a împlinit vârsta de 12 ani - să aibă aptitudinea de a se apăra şi de a-şi exprima voinţa. Decizia Penală nr. 70/2011 a Curţii de Apel Alba Iulia:
Jurj Viorel a rămas condamnat pentru act sexual cu un minor, la 3 ani de închisoare. Decizia a fost luată de judecătorii MONICA FELICIA FARCAŞ, MARIUS AUREL MOTOLEA şi SANDA TRIF. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost reprezentat în proces de procuror ALINA OANĂ.
CEDO: Justiţia din România are o mare problemă
După ce fost dată decizia definitivă, părinţii Ioanei, ajutaţi de avocata Adina Laza, s-au adresat Curţii Europene a Drepturilor Omului. Iar CEDO a decis că justiţia din România are o mare problemă, atât timp cât instanțele nu pot face diferenţa între viol şi act sexual cu un minor.
Cauza M.G.C. împotriva României a pus ţara noastră sub monitorizarea Comitetului Miniștrilor Consiliului Europei, la capitolul “protecţia contra relelor tratamente” (https://rm.coe.int/16807097cf)
România nu are capacitatea de a dezvolta o practică judiciară stabilă şi coerentă asupra noţiunii de consimţământ, pentru a diferenţia clar cazurile de viol de cazurile cu raporturi sexuale consimţite cu un minor.Comitetul de Miniştri, Serviciul de executare a hotărârilor CEDO:
În baza deciziei CEDO, cazul Ioanei a fost redeschis, iar după un proces care a durat aproape trei ani, Jurj Viorel a fost condamnat recent pentru viol, la 5 ani de închisoare. Decizia nu este definitivă.
Ce fac azi cei 9 magistraţi
Şofan Dumitru, cel care a întocmit rechizitoriul, este acum procuror-şef Secţie Urmărire Penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Nicolae Paştiu, cel care a confirmat rechizitoriul, este procuror-şef Secţie Urmărire Penală la Pachetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.
Draia Sanda Ionela, cea care a respins plângerea părinţilor fetiţei, lucrează şi azi Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara şi este procuror-şef Secţie Judiciară.
Petronela Negrea Drucan, prima judecătoare care a decis că fata de 11 ani a consimţit actele sexuale la care a fost supusă, profesează la Tribunalul Hunedoara.
Jean Nicolae Uncheşelu, primul procuror de şedinţă care s-a opus schimbării încadrării faptei lui Jorj din act sexual cu un minor în viol, e procuror la DNA - Structura Centrală.
Monica Felicia Farcaş, preşedinta completului de la Curtea de Apel Alba Iulia care a decis că fetiţa de 11 ani s-ar fi putut apăra, este azi preşedinta Judecătoriei Blaj.
Marius Aurel Motolea, judecător în completul condus de Farcaş, profesează acum la Secţia I Civilă a Curţii de Apel Alba Iulia.
Judecătoarea Sanda Trif, judecătoarea de la Curtea de Apel Alba a ieşit la pensie în ianuarie anul trecut, iar Alina Oană este procuror DNA – ST Alba Iulia.
După un deceniu de procese, Ioana, victima care la 11 ani a fost violată de şase indivizi, continuă şi azi bătălia în instanţă, pentru a i se face dreptate.
Nici la acest moment, Codul Penal român nu prevede explicit vârsta la care un minor poate să consimtă un act sexual.
*Nu am dezvăluit identitatea victimei, din respect pentru viaţa privată a acesteia.
