Fructul rezistent la 40 de grade Celsius și secetă extremă care înlocuiește vița-de-vie: producția aduce profituri mari
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Schimbările climatice din ultimii ani și scăderea interesului consumatorilor pentru vin, în special pentru cel roșu, îi determină pe mulți agricultori să ia decizii drastice, în Franța.
Cuprins:
Fisticul, o alegere de succes
În regiuni cu tradiție viticolă, seceta prelungită și valurile de căldură extremă au transformat cultivarea strugurilor într-o activitate tot mai dificilă și nesigură din punct de vedere financiar.
În fața acestor provocări, tot mai mulți producători aleg să scoată din pământ vița-de-vie și să se reorienteze către culturi mult mai rezistente, adaptate la condiții aride, relatează Observator News.
Una dintre alegerile către care se îndreaptă viticultorii este fisticul, un arbore recunoscut pentru capacitatea sa de a dezvolta producții chiar și în medii aride sau deșertice.
Un exemplu este cel al unei familii de fermieri de la poalele Mont Ventoux, din sudul Franței. Matthias și Amandine Reynard au decis să elimine o parte din vița-de-vie pentru a planta pomi de fistic, sprijiniți de asociații de profil și de programe guvernamentale.
Această cultură a existat în zona respectivă în urmă cu două secole, dar dispăruse complet între timp. Decizia de a o reintroduce a fost luată în timpul valurilor de caniculă recente, când vița-de-vie s-a epuizat încercând să protejeze strugurii, în timp ce pomii de fistic au crescut frumos după temperaturile extreme, fără a fi irigați.
Dar „frunzele sunt într-o stare proastă", se plânge Matthias, „ca și cum vița de vie ar fi dat totul pentru a-și proteja strugurii, dar s-a epuizat, ceea ce mă îngrijorează pentru sezonul următor".
Trecerea la fistic necesită însă răbdare și investiții pe termen lung. Deși primele recolte oferă cantități reduse, pomii ajung la o producție viabilă din punct de vedere comercial abia după patru sau cinci ani, investiția fiind considerată una durabilă.
Lintea și năutul, culturi mai puțin pretențioase
Fisticul nu este singura opțiune analizată de fermierii afectați de condiițile meteo extreme. În alte zone, cum este Castelnau-Valence, agricultorii s-au reorientat către culturi de câmp mai puțin pretențioase, precum lintea și năutul.
Lintea prezintă multiple avantaje economice și agronomice. Pe lângă faptul că necesită un volum foarte mic de apă și puține resurse de întreținere comparativ cu vița-de-vie, această leguminoasă ajută la fixarea azotului în sol, îmbunătățind calitatea pământului pentru culturile vecine, cum ar fi cea de lavandă.
„A trebuit să găsim alternative (-la vin- nr.) pentru a continua să ne câștigăm existența din produsele noastre, în pofida provocărilor climatice, în special a lipsei de apă", explică viticultorul Jonathan Altier.
În plus, cererea locală crescută pentru produse vegetale bogate în proteine le asigură fermierilor o piață de desfacere stabilă.
Reconversia agricolă, subvenționată de stat
Retehnologizarea și reconversia agricolă sunt susținute în unele state europene prin fonduri guvernamentale. De exemplu, în Franța s-au alocat ajutoare de aproximativ 4.000 de euro pentru fiecare hectar de viță-de-vie dezrădăcinat.
Cu toate acestea, agricultorii susțin că valoarea subvențiilor acoperă doar o parte din costuri. Pentru a înființa noile plantații de fistic sau pentru a achiziționa echipamente necesare altor culturi, fermierii sunt nevoiți să investească resurse financiare proprii semnificative pentru a-și securiza activitatea în fața schimbărilor climatice.
