CNAIR a pierdut 340.000.000 de lei în procesul cu italienii de la Pizzarotti. Compania de drumuri riscă blocarea conturilor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) riscă blocarea conturilor după pierderea unui proces la Curtea de Arbitraj cu italienii de la Impresa Pizzarotti. Statul român trebuie să plătească peste 340 de milioane de lei pentru întârzieri pe Lotul 1 al Autostrăzii A10 Sebeș-Turda.
Cuprins:
Scandalul Lotului 1 Sebeș – Turda
Suma constă în penalități, dobânzi și costuri suplimentare aferente întârzierilor înregistrate pe Lotul 1 al Autostrăzii Sebeș – Turda, întârziere atribuită de constructor eșecurilor administrative ale statului român, potrivit Economedia.
Contractul pentru Lotul 1 al autostrăzii A10 Sebeș – Turda, în valoare de 540 de milioane de lei, a fost semnat în 2014. Lucrările au început în același an, cu termen de finalizare stabilit pentru 2016. Însă, șantierul a fost afectat de o serie de probleme, precum exproprieri tărăgănate, întârzieri la relocarea utilităților și un studiu de fezabilitate considerat insuficient din punct de vedere tehnic.
Circulația a fost deschisă abia la sfârșitul anului 2020, cu puțin timp înaintea alegerilor parlamentare, iar recepția lucrărilor a avut loc în decembrie 2021. Totuși, lucrările au fost marcate de probleme persistente, inclusiv surpări și alunecări de teren, care au necesitat reparații repetate, inclusiv în 2023 și 2025. Recepția finală a acestui segment încă nu a fost realizată din cauza unor „vicii” apărute în perioada de garanție.
Italienii cer despăgubiri, CNAIR refuză
În 2020, CNAIR a trimis facturi de penalități constructorului italian pentru întârzierile în finalizarea autostrăzii. În replică, Impresa Pizzarotti a deschis un proces la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României, susținând că întârzierile au fost cauzate de probleme administrative, cum ar fi nerealizarea la timp a exproprierilor și a relocării utilităților. Constructorul a cerut atât extinderea termenelor de execuție, cât și compensări financiare.
În noiembrie 2021, în timpul desfășurării procesului de arbitraj, CNAIR și Impresa Pizzarotti au încheiat un acord pentru a limita daunele financiare. Conform acestuia, CNAIR accepta să efectueze recepția finală a lucrărilor și recunoștea parțial vina statului pentru întârzieri, în timp ce Pizzarotti accepta să plafoneze pretențiile financiare la 149,6 milioane de lei, plus TVA.
Acordul din 2021, anulat în instanță
Cu toate acestea, în noiembrie 2025, Curtea de Arbitraj a declarat nul acordul, invocând lipsa autentificării notariale și absența unui mandat special pentru semnatarii din partea CNAIR, potrivit Economedia. Curtea a stabilit că actul nu respecta cerințele Codului de procedură civilă pentru renunțarea la drepturi în cadrul unui litigiu.
În plus, s-a considerat că acordul nu împiedica majorarea pretențiilor deja introduse, mai ales în contextul acumulării de dobânzi și penalități.
Nota de plată crește cu fiecare lună
În urma deciziei Curții de Arbitraj, CNAIR a fost obligată să achite 325,6 milioane de lei, sumă compusă din costuri suplimentare de execuție și dobânzi penalizatoare.
Până în mai 2026, suma a crescut la peste 340 de milioane de lei, din cauza dobânzilor penalizatoare de 2 milioane de lei pe lună. Această datorie reprezintă peste 60% din valoarea inițială a contractului.
În aprilie 2026, Impresa Pizzarotti a propus o soluție de eșalonare: plata unei tranșe inițiale de 185 de milioane de lei până la 15 mai 2026, urmată de tranșe suplimentare până la sfârșitul anului. Totuși, CNAIR a refuzat să recunoască orice sumă peste cele 179,6 milioane de lei convenite în acordul din 2021, acum anulat.
În lipsa unui consens, mai multe surse au declarat că Pizzarotti se pregătește să solicite executarea silită a CNAIR. Dacă această măsură va fi aprobată, conturile companiei ar putea fi blocate, ceea ce ar genera întârzieri majore în derularea proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR sau Programul Transport.
