CNAS controlează cum s-au făcut recomandările pentru tratamente în străinătate în boli care puteau fi tratate în țară

”Există recomandarea ca la nivelul spitalelor, centre universitare să existe investiţii care nu sunt foarte mari în personal şi aparatură pentru ca mai multe dintre lucrurile pentru care pacienţii ajung în străinătate să fie tratate în România. După cum bine ştim medicul este cel care întocmeşte documentaţia, iar documentaţia respectivă ajunge la CNAS şi specialiștii văd dacă este completă şi corectă”, a explicat.

În prezent, CNAS nu poate să spună dacă un pacient poate sau nu să fie tratat în România

”Este o chestiune pe care Casa nu poate şi nu are posibilitatea, cel puţin în acest moment, să spună , adică dacă omul acesta poate fi tratat şi în România. Între timp, lucrurile  s-au mai reglat pentru că şi noi am reuşit să punem la punct unul dintre tratamentele pentru care până acum se pleca foarte mult în străinătate. Este datoria medicului care întocmeşte documentaţia şi până la urmă este şi responsabilitatea lui în momentul în care face documentaţia să decidă dacă se poate rezolva sau nu cazul în România”, a mai spus purtătorul de cuvânt al CNAS.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate pregătește procedurile în baza cărora vor fi realizate controalele prescrilor pentru tratamente în străinătate

”Este evident faptul că vor fi pornite nişte controale. Numai că atunci când vrei să faci un control şi controlul vrei să nu fie superficial este normal să pui la punct proceduri. Procedurile respective trebuie să fie în concordanţă cu anumite libertăţi pe care le are fiecare şi care nu trebuie să fie încălcate. În momentul acesta sunt puse la punct o serie de proceduri în direcţia aceasta, astfel încât atunci când se va decide începerea controlului, care nu ar trebui să mai fie amânat foarte mult timp, să se meargă la punct ochit, punct lovit”, a continuat Daniel Osmanovici.

În 2017, CNAS a emis 732 de formulare S2 (E112) pentru tratamente în străinătate, din care 464 pentru copii și 268 pentru adulți. În 2018, în perioada ianuarie- iunie  au fost emise 305 formulare E112. Potrivit CNAS, în cursul unui an,  pentru o persoană se pot emite unul sau mai multe formulare S2/E112.

Din totalul afecțiunilor pentru care s-au emis formulare , 237 au fost pentru boli ale sistemului circular, 169 pentru afecțiuni oncologice, 107 pentru suferințe pediatrice, 68 pentru afecțiuni ortopedice, 36 pentru boli ale sistemului digestiv, 31 pentru afecțiuni neurologice, 21 pentru afecțiuni oftalmologice, 15 pentru afecțiuni ale sistemului reproducător, 10 pentru boli ale sistemului respirator, 8 pentru afecțiuni ale rinichiului și tractului urinar și tot atâta boli ale urechii, nasului, gurii și gâtului, câte 7 pentru afecțiuni hematologice și recuperare. De asemenea, au fost eliberate 4 formulare pentru afecțiuni dermatologice , 2 pentru pacinți răniți în incendiu din Colectiv, unul pentru boli endocrine, de nutriție și metabolism, și unul pentru o naștere.

Cele mai multe tratamente din 2017 au fost făcute în Gemania- 319, Italia- 187, Franța- 84, Austria-82. De asemenea, pentru  Ungaria  au fost emise 21 de formulare, pentru Belgia- 12, Olanda 7, UK-7, Elveția-6, Irlanda-3, Cehia, Grecia, Polonia și  Spania câte un formular.

CNAS a prezentat situaţia plăţilor efectuate de către  instituție în cursul anului 2017 către statele creditoare în funcţie de tipul documentului care a deschis dreptul la prestaţii. Astfel, CNAS a plătit în total 496.791.261,86  lei din care, pentru servicii medicale acordate în perioada şederii temporare-227.397.292,57 lei, pentru tratament planificat -69.583.177,14 lei, iar pentru servicii medicale acordate asiguraţilor cu reşedinţa pe teritoriul altui stat membru UE/SEE/Elveţia -199.810.792,16  lei.

Rambursările pe bază de facturi se fac între casele de asigurări de sănătate în calitate de instituţii competente şi instituţiile de asigurări sociale de sănătate din statele membre ale UE/SEE/Confederaţia Elveţiană, prin intermediul organismelor de legătură. În consecință, Casele de asigurări de sănătate nu decontează direct furnizorilor de servicii medicale din alte state membre ale UE/SEE/Confederaţia Elveţiană cheltuielile ocazionate de acordarea de servicii medicale asiguraţilor români.

Termenul de înaintare a facturilor ce au drept obiect contravaloarea serviciilor medicale acordate într-un an, este de 12 luni de la expirarea semestrului calendaristic în care sumele respective au fost înregistrate în conturile instituţiilor creditoare din statele membre.

Termenul de decontare prevăzut de legislaţia Europeană pentru aceste servicii este de 18 luni de la data intrării documentelor la CNAS pentru formularele acceptate şi de 36 de luni dacă sunt contestaţii.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE