Comoara descoperită în Groenlanda, pe care Donald Trump ar putea să o distrugă: „focuri de artificii științifice”

Expediții extreme în nord-estul Groenlandei

Dr. Grzegorz Niedźwiedzki, paleontolog și cercetător la Universitatea Uppsala din Suedia și la Institutul Geologic Polonez, a condus până acum trei expediții în nord-estul Groenlandei, o zonă polară montană, lipsită de vegetație și acoperită de roci erodate. „Este o zonă foarte inaccesibilă. Se folosește un elicopter pentru a parcurge distanțe mai lungi, dar restul explorării depinde de drumeții montane și de transportul echipamentului în spate”, a explicat Dr. Niedźwiedzki.

Expedițiile în această regiune sunt deosebit de complexe și periculoase, necesitând o autonomie completă. „Dacă, de exemplu, condițiile meteorologice se deteriorează și elicopterele nu pot interveni, trebuie să fii pregătit să supraviețuiești acolo săptămâni întregi”, a spus cercetătorul. Acest lucru i-a surprins pe unii dintre cei interesați să exploreze insula, care nu se așteptau la condițiile dure de trai în corturi, fără acces rapid la civilizație.

Descoperirile paleontologice din Groenlanda sunt însă pe măsura efortului. În 2020, Dr. Tomasz Sulej, profesor la Institutul de Paleobiologie al Academiei Poloneze de Științe, a publicat în prestigioasa revistă „PNAS” un studiu privind descoperirea fosilelor celui mai vechi mamifer arheologic, datând de 215 milioane de ani, din perioada Triasicului.

Descoperiri majore pe insula Ymer, cu impact pe termen lung

Cele mai recente expediții, din 2022 și 2024, s-au concentrat pe insula Ymer, unde echipa lui Grzegorz Niedźwiedzki a căutat tetrapode timpurii – pești-amfibieni care au făcut tranziția către viața pe uscat în perioada devoniană, acum 350-420 de milioane de ani.

„Ambele expediții au fost un succes absolut. Am colectat o cantitate incredibilă de material, suficient pentru a susține cercetările din următorii 10 ani”, a declarat Dr. Niedźwiedzki, adăugând că aceste descoperiri ar putea schimba manualele de biologie prin noile informații despre originile tetrapodelor.

Cercetătorii au identificat și un sit promițător, descoperit aproape de finalul expediției din 2024. „În ultimele două zile, am găsit șapte straturi pline cu rămășițe de pește. Nu am avut timp să le analizăm în detaliu, dar sunt convins că acolo se ascund secrete care ne vor oferi subiecte de cercetare pentru următorii 30 de ani”, a spus Niedźwiedzki.

Cu toate acestea, tensiunile geopolitice dintre Statele Unite și Danemarca, care administrează teritoriul Groenlandei, reprezintă o amenințare pentru viitoarele expediții. Donald Trump a sugerat, în primul său mandat, achiziționarea insulei, ceea ce a dus la o monitorizare mai strictă a cercetărilor în această zonă. „În 2022 și 2024, am fost vizitați în tabără de soldați danezi care ne-au verificat pregătirile și activitățile pentru a se asigura că efectuăm săpături, nu căutăm minerale”, a explicat paleontologul.

Viitoarele expediții, sub semnul incertitudinii geopolitice

Deși următoarea expediție este planificată pentru iulie sau august 2026, aceasta depinde de evoluțiile internaționale. „Monitorizez îndeaproape ce se întâmplă și sunt în contact permanent cu administrația Groenlandei. Deocamdată, se pare că expediția va putea continua, dar dacă apar tensiuni suplimentare, călătoria ar putea fi anulată”, a precizat el.

Pentru Dr. Grzegorz Niedźwiedzki, Groenlanda nu este doar un teren de cercetare, ci și un vis din copilărie devenit realitate. Fascinația sa pentru insulă a început când colecționa timbre și a descoperit imaginea unui ichthyostega, considerat cel mai vechi tetrapod cunoscut.

„Era ceva magic în această reconstrucție. Mi-am dorit dintotdeauna să zbor în Groenlanda și să văd locurile unde au fost descoperite rămășițele fosile”, a mărturisit paleontologul. În 2015, acest vis a devenit realitate când a descoperit un craniu de ichthyostega încorporat într-un bloc de rocă.

Groenlanda continuă să fie un tărâm de vis pentru oamenii de știință, iar Dr. Niedźwiedzki este convins că „focurile de artificii științifice” abia acum încep. „Este o zonă plină de secrete științifice, o adevărată comoară care ne poate schimba înțelegerea evoluției vieții pe Pământ”, a concluzionat el.

În noiembrie anul trecut, Donald Trump a insistat pentru anexarea Groenlandei sub pretextul că are nevoie de această insulă, cea mai mare din lume, pentru „securitatea” Statelor Unite.

Pentru Donald Trump, atracția Groenlandei constă în bogăția sa minerală și în amplasarea sa strategică la intersecția dintre Oceanul Atlantic de Nord și Oceanul Arctic.

Populația Groenlandei respinge masiv ideea de a deveni parte a Statelor Unite: aproximativ 85% s-au declarat împotrivă.

Statele Unite ar putea fi nevoite să plătească până la 700 de miliarde de dolari pentru a îndeplini obiectivul președintelui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda, potrivit unor estimări realizate de experți și foști oficiali americani, în contextul tensiunilor crescânde cu Danemarca și aliații NATO.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE