„Comunitățile de refugiați sunt ținta traficanților de persoane pentru exploatare sexuală și prin muncă”. Cum se pot proteja?

„Comunitățile de refugiați sunt ținta traficanților de persoane pentru exploatare sexuală și prin muncă. De aceea, pornind de la intervenția noastră pentru refugiații din Ucraina care au venit în România, am creat un model de intervenție în patru pași, pe care l-am pus la dispoziția autorităților și a ONG-urilor din țară și din străinătate, pentru a operaționaliza rapid un sistem de protejare și de prevenție a persoanelor strămutate”, a declarat, conform unui comunicat de presă, Loredana Urzică-Mirea, director executiv al ONG-ului eLiberare.

Programul Kompass (Busolă – trad.) s-a derulat începând cu cu luna mai 2022. Intervențiile au avut loc în comunitățile de refugiați ucraineni din Alba, București, Suceava, Dolj, Botoșani, Brașov, Tulcea, Galați, Neamț, Timiș, Oradea, Dâmbovița, Vâlcea, Iași, Sibiu, Alba-Iulia.

Cei patru pași recomandați pentru intervențiile în sprijinul comunităților de refugiați sunt:

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

1. Conștientizarea – asigurarea rapidă a informațiilor de care persoanele strămutate au nevoie, în limba lor sau într-o limbă străină pe care o cunosc și pe platforme accesibile lor. Informații referitoare la toate aspectele vieții, precum documente, servicii medicale, sprijin financiar, angajare și prevenția exploatării prin muncă, acces la educație, prevenție și servicii de intervenție și suport în caz de tentativă de racolare pentru exploatare sexuală etc. 

Pentru asta au fost pregătite mai multe resurse online:

• canalul dedicat de Telegram
• asistență dedicată celor aflați în tranzit
• prevenția exploatării prin muncă
• canalul de YouTube
• eLiberare Crisis Textline pe WhatsApp la +40 757 749 845
• sesiuni de informare LIVE.

2. Sprijinirea refugiaților pentru a se descurca cu birocrația locală și pentru a putea călători în Europa, spre destinațiile finale. 

3. Elaborarea de planuri de siguranță individuale, pentru ca fiecare cetățean să fie protejat de riscul de trafic de persoane. 

4. Asistență pentru refugiații care pleacă mai departe, în colaborare cu organizații din țările de destinație, și pentru cei care rămân în România, pentru a se putea integra pe piața muncii în mod corect și pentru a primi serviciile asigurate de autoritățile locale.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

O poveste imaginară, protecție pentru un risc real

Totodată, astăzi a fost lansat un ghid destinat părinților, educatorilor, asistenților sociali și specialiștilor care intervin în comunitate pentru educarea copiilor și a adolescenților ca să se poată proteja de traficanți. Acesta  a fost realizat în jurul unor persoane imaginare, inspirate din comunitatea ucraineană – familia Kozaks, o mamă cu cei trei copii ai săi, ajunși în România, în urma războiului din Ucraina: Ivan, fiul, în vârstă de 16 ani, Nasti (Anastasia), fiica de 12 ani, Nina, mezina familiei, 3-4 ani și mama lor, conform informațiilor transmise în urma unei conferințe de presă. 

Povestea expune situații potențial periculoase pentru cei trei copii, pentru a scoate în evidență riscurile la care se expun, prin prisma traficului de ființe umane. Ivan este la vârsta la care își caută un job part-time, însă are de dat un examen. Nasti, în vârstă de 12 ani, se apropie de vârsta adolescenței și a fost pusă într-o situație tip Loverboy cu risc de exploatare online. Nina, mezina, a fost expusă riscului de a fi răpită, mai spun inițiatorii proiectului.

Foto: EPA

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro