De ce devine confruntarea lui Donald Trump cu Iranul coșmarul politic al Europei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Europa se confruntă cu o nouă criză politică și economică majoră, alimentată de confruntarea președintelui american Donald Trump cu Iranul, care riscă să destabilizeze centrul fragil al Uniunii Europene.
Cuprins:
Îngrijorări politice și economice
Criza economică din Europa se agravează pe fondul conflictului SUA-Iran, arată publicația Politico. Prețurile la energie cresc, iar liderii UE se tem de o criză politică ce ar putea alimenta populismul.
„Costurile energiei duc la creșterea prețurilor la alimente, transport și locuințe, afectând cel mai mult gospodăriile cu venituri mici și medii”, a declarat Seamus Boland, președintele Comitetului Economic și Social European, pentru Politico.
El a mai adăugat: „Din punct de vedere politic, asta creează un spațiu pentru neîncredere – nu doar față de guvernele naționale, ci și față de capacitatea instituțiilor europene de a proteja cetățenii de șocurile externe”.
România, Bulgaria, Franța și Germania, date ca exemplu
Această situație alimentează nemulțumiri care ar putea favoriza partidele populiste de extremă dreapta, cum ar fi Adunarea Națională din Franța. Alegerile prezidențiale din 2027 ar putea aduce o schimbare politică majoră dacă acest partid ajunge la putere, ceea ce ar genera un efect de domino în întreaga Europă.
„Franța este miza cea mare. Dar nu reprezintă semnalul că centrul Europei se prăbușește”, scriu cei de la Politico, care dau ca exemplu și situațiile din România, Bulgaria sau Germania.
„În Bulgaria, victoria din 20 aprilie a fostului președinte Rumen Radev, un apropiat al Kremlinului, i-a pus pe jar pe liderii aflați la putere în întreaga Europă. În România, o criză de coaliție l-ar putea înlătura curând de la guvernare pe premierul proeuropean Ilie Bolojan. În Germania, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) vizează câștiguri la alegerile de stat din septembrie în Saxonia-Anhalt, după ce a reușit deja să pătrundă în zone din vestul Germaniei, departe de baza sa tradițională de putere din est”, potrivit sursei citate.
UE este împinsă către o criză economică
Blocarea Strâmtorii Hormuz și tensiunile dintre Washington și Teheran mențin prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril, împingând UE către o criză economică profundă. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că „sfatul nostru este să rămânem la măsuri temporare și țintite pentru a limita impactul fiscal, deoarece spațiul fiscal este deja foarte redus de la pandemia de Covid-19 și prima criză energetică din 2022”.
În cadrul Forumului Economic de la Delphi, Dombrovskis a avertizat că efectele economice ale crizei energetice se răspândesc în întreaga economie, transformând încetinirea economică într-o stagflație - o combinație de stagnare economică și inflație ridicată. Atât Germania, cât și Italia, care reprezintă mai mult de o treime din PIB-ul total al UE, și-au redus recent prognozele economice pentru 2026.
„Este o prostie”
Franța și Germania, cei mai importanți actori ai Uniunii Europene, au tras semnale de alarmă privind impactul economic al crizei iraniene. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat la Atena, în cadrul unei întâlniri cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis: „Nu trebuie să subestimăm că acesta este un moment unic în care un președinte american, un președinte rus și un președinte chinez sunt categoric împotriva europenilor. Deci este momentul potrivit pentru noi să ne trezim”.
De asemenea, criza economică a reaprins tensiunile mai vechi dintre țările nordice mai austere și cele sudice, care cer mai mult sprijin financiar din partea Bruxelles-ului. Negocierile pentru bugetul de 1,8 trilioane de euro al UE pentru perioada 2028–2034 sunt deja marcate de divergențe.
Începând cu 2028, blocul va trebui să înceapă rambursarea a 25 de miliarde de euro anual pentru datoriile contractate în timpul pandemiei. „Ne-am îndatorat în timpul pandemiei de Covid. Astăzi, unii ne spun că trebuie să rambursăm rapid. Este o prostie”, a declarat Macron.
În timp ce liderii europeni se pregătesc să se întâlnească din nou săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a discuta măsuri economice suplimentare, situația rămâne tensionată. Guvernele naționale, deja împovărate de datorii și deficite, au puține resurse pentru a aplica măsuri de intervenție amplă. În acest context, creșterea susținerii pentru partidele populiste și naționaliste pare inevitabilă, punând în pericol stabilitatea politică a UE.
