Ce spun economiștii despre criza politică din România: „Se uită la noi și râd copios”

Daniel Dăianu: „Costul împrumuturilor României va crește”

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, atrage atenția că efectele crizei sunt deja vizibile în economie și pot deveni mai grave dacă instabilitatea continuă.

„Costul împrumuturilor României va crește. Țara plătește pentru această criză politică. Ea nu a venit de nicăieri. Era de anticipat această criză politică. Istoria va judeca responsabilitatea celor care au provocat-o.”, a spus Daniel Dăianu, la televiziunea Digi 24.

Acesta subliniază că este nevoie de o soluție rapidă.

„O bună credință în actul politic, reprezentat de Parlament, trebuie să conducă la o rezolvare cât mai rapidă. Și orizontul de timp cu care se lucrează nu poate să depășească 6 săptămâni. Adică nu ai cum să afunzi țara într-o criză politică fără ieșire. Trebuie să se ajungă la o ieșire. Repet, sunt emoționale piețele financiare.”

În plus, avertizează asupra dificultăților legate de fondurile europene.

„Și mie îmi este greu să cred că vom putea să absorbim toți banii europeni din PNRR. Este foarte dificil.”

În opinia sa, soluția nu este creșterea taxelor.

„Va trebui să colectăm mult mai bine taxe și impozite. Aici este rezolvarea, prin schimbări în legislație, prin combaterea fermă a evaziunii și optimizărilor fiscale, să pedepsești foarte drastic infractorii, pe cei care practică evaziunea fiscală. Altă soluție nu avem, pentru că este greu de imaginat că se va putea recurge din nou la taxe și impozite. Oamenii nu vor mai suporta. Și atunci trebuie să separăm apele. ”, a mai adăugat președintele Consiliului Fiscal.

Cristian Păun: „Se uită la noi și râd copios”

Profesorul de economie Cristian Păun critică dur discursul politic și pozițiile antiprivatizare.

„Nu este nimic ciudat la înfocarea cu care apără comunistoizii din PSD ideea de a nu privatiza nimic. Ideea de a nu lista nimic pe bursă. Ideea de a păstra strategic în parohia lor resursele țării.”

Acesta susține că viziunea economică este depășită.

„Pentru comunistoizii ășta murdari de caviar la gură doar statul este soluția dezvoltării și a prosperității. Pentru ei nu a fost și nu va fi niciodată momentul bun ca statul să facă un pas în spate.(..) . Privatul și piața sunt mistere totale. Sunt tabu. Sunt imperfecte. Au externalități negative. Doar etatiștii sunt perfecți și bine intenționați, mai ales când jecmănesc și mulg de bani companiile astea. Privatul e ticălos. Capitalistul este lacom și rapace. Chiaburul este egoist, ține totul pentru el. Nu ca ei. Oameni de stat verticali și virtuoși.”, spune profesorul.

Referindu-se la percepția externă, Păun afirmă: „Ăștia din OCDE se uită la noi și râd copios când văd îndârjirea cu care argumentăm că e bine ca sarea să fie doar «de stat». Că doar statul poate produce profitabil sare și alte cele. Că siguranța națională este grav afectată dacă nu mai produce statul sare. Sau gaz. Sau energie electrică. Sau credite pentru stat. Sau… Sau…” 

El îi critică pe cei de la PSD, care au condus până acum țara.

„Nu și-au pus niciodată problema că așa ceva nu are cum să dureze. Nu este și nu va fi sustenabil niciodată. Haiducia asta pe caiet și pe datorie nu poate să țină mult.”, a mai spus economistul, pe Facebook.

Andrei Caramitru: „Țara vrea să scape de PSD”

La rândul său, analistul economic Andrei Caramitru consideră că nemulțumirea publică este profundă.

„PSD trebuie să dispară. Și asta spune de fapt lumea când spune, 80% dintre ei, ca țara merge prost.”

Acesta susține că problema este una sistemică: „Țara vrea să scape de PSD și de corupție.”

Caramitru avertizează și asupra riscurilor economice imediate.

„Banii s-au terminat. Și oricum veneau TOȚI de la europenii din vest. Acum la ce panarama ați făcut NIMENI nu vă mai finanțează pe voi, ever never.”, spune acesta, adresându-se celor din Partidul Social Democrat.

Și adaugă: „NU ai cum guverna fără finanțare – e simplu.”

„Sper să înțeleagă asta și ND (n.r. Nicușor Dan). Cine se pune lângă PSD dispare, e cea mai radioactivă chestie posibilă.”

În ceea ce privește scenariile politice, acesta respinge ideea unui premier tehnocrat.

„Ordinul pe unitate e sa fie un premier tehnocrat pentru liniștea noastra. Un premier de paie care nu cumva sa se atingă de hoție. Este o prostie colosală. NU VA MERGE. Vă spun de pe acum. Lumea s-a trezit și nu mai acceptă rahaturile astea din spatele ușilor închise.”, a mai scris Andrei Caramitru.

Cursul euro s-a menținut relativ stabil în raport cu euro, moneda europeană fiind de 5,0988 de lei marți la cursul oficial al Băncii Naționale a României (BNR), după ce luni a fost 5,0989 de lei.

Dar asta pentru că „BNR intervine masiv ca sa apere leul si dobânzile arde sute de milioane probabil zilnic deja. În martie a ars un miliard.”, explică Andrei Caramitru.

„Ne ducem spre dobânzi de 8% adică situația teribilă de dinainte de turul 2. În 2-3 săptămâni suntem terminați complet în genunchi.”

O criză politică cu efecte economice

Situația actuală a fost declanșată după ce PSD a votat, în proporție de 97,7%, retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. 

În paralel, miniștrii social-democrați sunt așteptați să demisioneze, iar o moțiune de cenzură rămâne o opțiune.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că nu își va da demisia, dar și că PNL va ieși din coaliția de guvernare, din cauza crizei provocate de PSD.

Între timp, Bursa de la București a scăzut marți, 21 aprilie, indicele BET consemnând o diminuare de 2,02% la ora 13.45, în timp ce bursele europene se aflau în creștere.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat planuri pentru listarea unor companii de stat pe bursă, în acest an urmând să ajungă în ringul bursier CEC Bank, cea mai mare bancă dintre cele trei de stat, plus pachete suplimentare de acțiuni din Hidroelectrica și Romgaz.

În schimb, PSD s-a opus imediat, anunțând o lege care să blocheze privatizările.

Pe fondul acestei instabilități, economiștii avertizează că România riscă creșterea costurilor de împrumut, scăderea încrederii investitorilor și dificultăți în absorbția fondurilor europene.

Criza politică se conturează astfel nu doar ca un conflict de putere, ci ca un risc major pentru stabilitatea economică a țării în perioada următoare.

Am avut 30 de guverne în 35 de ani, iar românii au plătit pentru instabilitatea politică cu o viață mai scumpă și o dezvoltare economică mai lentă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE