„Conservarea financiară” devine noua realitate economică pentru români de teama scăderii veniturilor

Contextul economic tensionat la nivel european

Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 8,6% din PIB pentru România în 2025. FMI avertizează asupra necesității unor reforme structurale. Guvernul discută deja despre măsuri fiscale nepopulare pentru reducerea deficitului.

Inflația rămâne ridicată, iar cursul euro a depășit 5 lei. Dobânzile bancare se mențin peste 6% pentru depozitele în lei pe termen mediu.

În acest climat economic incert, românii manifestă o dublă anxietate: teama de pierderea resurselor și lipsa încrederii în capacitatea statului de a oferi predictibilitate.

„Conservarea financiară este un mecanism de autoapărare în fața incertitudinii. Oamenii încep să-și reducă voluntar consumul, amână deciziile mari de cumpărare și devin mai rezervați în cheltuieli, chiar dacă nu au fost direct afectați încă de o măsură economică. Emoțional, este echivalentul intrării într-un adăpost în așteptarea furtunii”, menționează Bogdan Stoian în analiza sa.

Comportamentele economice ale românilor sunt în schimbare

În această perioadă de conservare financiară, românii adoptă mai multe comportamente de conservare economică. Potrivit analizei psihologului Bogdan Stoian, românii au început să amâne achiziții majore, precum electrocasnice și mașini, dar amână și cheltuielile mari precum vacanțele.

Recomandări

„Haiducii Dobrogei”, canalul de Telegram unde Eugen Sechila îl promova pe Călin Georgescu și organiza tabere de supraviețuire asociate cu legionarismul

De asemenea, psihologul mai susține că acum românii au început să își reducă consumul zilnic de energie, apelează la economii și evită asumarea de riscuri financiare.

Conform datelor INS, inflația a atins 4,9% în aprilie. 61% din veniturile unei gospodării sunt direcționate către consum.

Efecte la nivel macroeconomic

Deși logică la nivel individual, conservarea financiară poate avea efecte negative la scară largă. Reducerea drastică a cheltuielilor duce la scăderea cererii, afectând firmele și colectarea taxelor.

„Este un cerc vicios în care frica se autoalimentează și poate genera un blocaj economic. Când oamenii nu știu la ce să se aștepte, totul devine amenințător. În absența unor ancore de încredere – leadership, comunicare coerentă, măsuri graduale – mintea umană preferă să »înghețe’ și să conserve, nu să riște”, mai subliniază Stoian în analiza sa.

Strategii de adaptare

În perioadele de turbulențe economice, adaptabilitatea este esențială. Experții recomandă:

1. Crearea unui buget personal și familial
2. Planificarea pe termen scurt, mediu și lung
3. Gestionarea eficientă a resurselor financiare

„Am trecut prin pandemie, care a fost un efect de lebădă neagră, și o bună parte din populație a rămas cu sechele și aceste turbulențe ce se prefigurează se adaugă la anxietatea care s-a tot acumulat de atunci. Să nu uităm că am mai trecut prin perioade grele: război, comunism, pandemie, alte crize și ne-am descurcat. Desigur, nu e de dorit și nu vrem să ne întoarcem acolo”, mai explică Stoian.

Recomandări

Înțelegerea dintre Nicusor Dan și Ilie Bolojan pe tema majorării TVA. Când și cu cât va crește

„Întodeauna înainte să fie mai bine este o perioada de adaptare. Să nu pierdem dim vedere că deși banii sunt importanți, ei sunt doar o parte din viață și că relațiile de prietenie, de familie sunt mult mai importante pentru starea noastră de bine și să ne concentrăm pe partea aceasta. Este normal să apară acest comportament de conservare”, continuă psihologul.

Învățarea gestionării eficiente a finanțelor personale este crucială. În perioade de incertitudine, panica poate duce la decizii greșite.

Înțelegerea opțiunilor disponibile și a funcționării bugetului personal oferă un sentiment de control, reducând teama și promovând echilibrul financiar.

Vezi Rezultate BAC 2025 – notele la Bacalaureat 2025 au fost afișate! Cum depui contestație la BAC 2025 – model contestație!