Consilier prezidențial, analiză privind sincopele României, situația economică și care ar trebui să fie prioritățile imediate
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cosmin Marinescu, consilierul președintelui Klaus Iohannis pe teme economice, a prezentat, într-o amplă analiză principalele provocări cu care se confruntă România și UE, cum ar fi îmbătrânirea demografică, deficitul forței de muncă sau schimbările climatice, precum și o serie de direcții pe care țara noastră ar trebui să le urmeze.
Cuprins:
„Uniunea Europeană a creat un mecanism bazat pe cooperare și coeziune, care a evoluat astăzi la scara celor 27 de actori. Pentru a obține sincronizare în noul întreg, 27 de țări au acum o linie normativă comună, acces la piața unică, libera circulație a cetățenilor și economii naționale care progresează continuu, cantitativ și calitativ. Sub presiunea de reconsolidare postpandemie și cu un continent ale cărui granițe de răsărit fumegă, Uniunea trebuie să își îndrepte privirea, din nou, către propria esență și către cetățenii săi. Ne confruntăm cu provocări majore, dintre care unele stringente, cum ar fi îmbătrânirea demografică fără precedent și schimbările climatice, provocări asupra cărora trebuie să intervenim prin politici adecvate, care să ofere răspunsuri realiste și eficiente, altfel consecințele se vor resimți profund și pe termen lung”, a precizat Cosmin Marinescu, într-o amplă analiză, publicată pe blogul său.
„Fără o viziune economică pragmatică și eficientă, Europa riscă să se stingă demografic, transformând sintagma «Bătrânul Continent» într-o realitate dură, greu de surmontat. Politicile actuale apasă pe umerii unei populații îmbătrânite, iar economia suferă pierderi de competitivitate. În plus, declinul treptat al liberalismului economic autentic riscă să încetinească progresul națiunilor europene sau chiar să îl inverseze”, completează consilierul prezidențial.
Economie bazată pe consum versus cea bazată pe investiții
Reprezentantul Cotroceniului a trimis săgeți și către consilierii economici ai Puterii din guvernările PSD din perioada 2017-2019. „Anterior pandemiei, politicile axate pe stimularea consumului au condus, în timp, la acumularea unor dezechilibre în planul finanțelor publice. Acestea au fost amplificate de măsurile cu caracter extraordinar din perioada pandemiei și, ulterior, de cele asociate crizei energiei și exploziei unor prețuri specifice. De aici și perpetuarea de deficite bugetare și dezechilibre majore în contul curent - un model economic ce a generat o dependență excesivă de importuri și a expus economia la riscuri crescute.
Însă România pare să fi pornit pe drumul corectării acestor vulnerabilități structurale. În prezent, chiar și în contextul unei dinamici de revenire a consumului, redresarea economică se bazează prioritar pe investiții, în special pe investițiile din fonduri europene în infrastructură, educație, energie și tehnologie, care au creat o bază solidă pentru creștere și au sporit rezistența la șocurile externe. Revenirea consumului poate fi văzută, astfel, ca parte a redresării economice, dacă va fi gestionată responsabil”, a completat Marinescu. De altfel, acesta a subliniat că „viziunea pentru România este modelul economic bazat pe investiții”.
Consilierul economic al lui Iohannis punctează că de la aderarea la Uniunea Europeană în 2007 și până la sfârșitul anului 2023, România a absorbit fonduri europene în valoare de peste 90 de miliarde de euro, la o contribuție națională de aproximativ 30 de miliarde de euro.
Totodată, acesta amintește că în cadrul financiar multianual 2021-2027, România are alocate 51,2 miliarde de euro, din care a absorbit până acum aproape 3%. Suplimentar, prin mecanismul NextGenEU și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România a primit fonduri nerambursabile de 5,6 miliarde de euro în perioada 2021-2023.
Cosmin Marinescu lansează și un avertisment în ceea ce privește problema blocajelor din zona fondurilor europene: „Este esențial ca România să continue să acceseze și să utilizeze eficient aceste fonduri, pentru a susține dezvoltarea sustenabilă a țării, și pentru a contribui astfel la întărirea poziției noastre în cadrul Uniunii. Sunt însă necesare îmbunătățirea managementului și a implementării proiectelor, creșterea susținută a capacității administrative în sfera fondurilor UE, dar și asigurarea unei transparențe sporite în utilizarea resurselor (…) Volumul fără precedent al finanțării europene pentru România ridică, totuși, problema fundamentală a capacității administrative de absorbție și implementare, care trebuie să fie un obiectiv strategic al guvernării României în următorii ani”.
Marinescu a pledat și pentru dezvoltarea pentru schimburi comerciale a fluviului Dunărea, însă a punctat că la capătul dinspre Marea Neagră concentrarea trebuie să fie pe zona de securitate, adică „amplasarea de scuturi, baze militare și structuri NATO de apărare”.
Provocările pentru România
Consilierul prezidențial punctează că „în ciuda progreselor economice înregistrate, persistă provocările legate de sărăcie, inegalitate și decalaje între mediul rural și urban. Deși nivelul de trai a crescut semnificativ, rata sărăciei din România rămâne cea mai ridicată din UE, iar inegalitatea veniturilor se menține relativ ridicată. Aceste discrepanțe între diferite regiuni și segmente ale populației pot afecta convergența economică, necesitând intervenții specifice, pentru ca toate regiunile țării să beneficieze de creștere economică”.
În schimb, potrivit reprezentantului Cotroceniului, creșterea economică sustenabilă se confruntă cu anumite constrângeri, cum ar fi instituțiile insuficient dezvoltate, deficitul de capital uman și infrastructura subdezvoltată. Lipsa unor politici fiscale adecvate, incluzând prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, contribuie la insuficiența veniturilor bugetare și la dificultăți în finanțarea investițiilor în infrastructură și servicii publice esențiale.
Mai mult, acesta punctează că „sunt esențiale îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare, reducerea evaziunii fiscale și reformele structurale destinate creșterii calității instituționale în mediul de afaceri și a capacității administrative în implementarea fondurilor europene. De asemenea, este deosebit de importantă dezvoltarea infrastructurii de transport, dar și reformarea sistemului educațional”.
O altă problemă semnalată e deficitul de forță de muncă calificată, cauzată și prin faptul că în ultimii ani nu s-a mai pus accentul pe formare profesională, din cauza ineficienței sistemului de învățământ.
Situația vârstnicilor la nivel european
„Statisticile de la nivel european indică situații mult diferite în ratele de dependență privind populația vârstnică. Cele mai mici rate de dependență sunt raportate în Cipru și Malta, în timp ce state precum Franța, Croația, Slovacia, Luxemburg și Slovenia înregistrează ponderi ale pensionarilor în populația activă de peste 65% (…) Situația României evidențiază presiunea semnificativă a factorului demografic asupra sistemului de pensii și a finanțelor publice. Se remarcă tendința de creștere a ratelor de dependență a populației vârstnice în raport cu populația activă, de la niveluri aflate între 50 și 60% către niveluri de peste 60%”, arată Cosmin Marinescu.
Consilierul subliniază faptul că în cazul României o problemă e și emigrația. Prin urmare sunt necesare politici publice „orientate strategic asupra factorului demografic, atât la nivel național, cât și la nivelul Uniunii Europene”.
„Reducerea populației active și creșterea dependenței populației vârstnice conduc la necesitatea regândirii politicilor de imigrare a forței de muncă, mai ales acolo unde piața muncii se confruntă cu deficite de mână de lucru. Investițiile în formarea profesională devin și ele esențiale, pentru a susține creșterea productivității muncii, în paralel cu măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă”, concluzionează Marinescu.
gigiladrea 02.07.2024, 16:47
stim de 34 de ani ca suntem intr-o catastrofa economica, sociala si demografica niciodata recunoscuta de nici un guvernm si nici un parlament iar ue are si ea probleme foarte grave daca ne uitam numai la euro care se apropie de paritate cu dolarul cand era dublu la aparitie cu 20 de ani in urma iar puterea de cumparare a dolarului a scazut si ea puternic din cauza inflatiei in acest timp deci euro s-a devalorizat de 2 ori mai repede iar asta e numai vina ue; noutati vechi de 30 de ani
cineva13 02.07.2024, 17:09
Și care ar fi părerea despre desecretizarea tuturor cheltuielilor din banii publici, de la cel mai înalt nivel și inclusiv finanțarea mediei scrise si a televiziunilor de casă?!