Copiii fără acte de identitate ar putea beneficia de asistență medicală gratuită; Proiect de lege, depus în Parlament
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Copiii fără acte de identitate ar putea beneficia de asistență medicală gratuită; Proiect de lege a fost depus în Parlament de deputatul Oana Bîzgan. Potrivit unițiatorului, în 2016, estimările autorităților cifrau numărul acestora la peste 160.000. Majoritatea celor fără acte sunt copii, însă există cetățeni care ajung la maturitate fără să fi avut vreodată vreun document care să le ateste identitatea, inclusiv certificat de naștere.
Deputata independentă Oana Bîzgan și deputata PSD Roxana Mînzatu propun o inițiativă legislativă care să permită copiilor și altor categorii vulnerabile să beneficieze de asistență medicală chiar dacă nu au documente de identitate.
Pe lângă imposibilitatea de a beneficia de educație, sănătate, servicii sociale, lipsa documentelor de identitate afectează persoanele respective, cât și întreaga comunitate prin risc crescut de sărăcie și excluziune socială, analfabetism, expunerea la abuz și violență sau trafic de persoane, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.
”Constituția României garantează egalitatea și universalitatea drepturilor și libertăților cetățenilor - inclusiv dreptul la ocrotirea sănătăţii. În acest moment, persoanele care nu au certificat de naștere și implicit un Cod Numeric Personal (CNP) nu există, deci nu pot beneficia de drepturile conferite prin Constituție și celelalte legi în vigoare”, declară deputata independentă Bîzgan, una dintre inițiatoarele proiectului, recunoscută pentru preocuparea sa pentru egalitate de șanse.
În ciuda prevederii legale prin care orice persoană poate accesa servicii medicale în regim de urgenţă, accesul la îngrijire medicală este limitat pentru cei ce nu dețin documente de identitate valabile sau un CNP și care nu pot beneficia de astfel de îngrijiri. „Legislația în vigoare conferă tuturor copiilor dreptul la servicii gratuite de sănătate până la împlinirea vârstei de 18 ani – dar acest drept nu poate fi exercitat de fapt în absența documentelor de identitate și a CNP-ului”, explică deputata Mînzatu.
Inițiatoarele declară că scopul urmărit prin această inițiativă este accesul fără discriminare la serviciile de sănătate al copiilor sub 18 ani și al persoanelor în situații de vulnerabilitate prevăzute deja de legislația privind sănătatea și drepturile pacientului.
Mai exact, este vorba despre scutirea de la coplată pentru copiii sub 18 ani, persoanele cu handicap, bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, femeile însărcinate, lăuzele și persoanele care sunt victime ale traficului de persoane, chiar și în situația în care acestea nu sunt înscrise în registrele de stare civilă și nu dețin un CNP.
Proiectul are și efecte pe termen lung, nu rezolvă doar problema punctuală a accesului la asistență medicală. Inițiativa ar permite autorităților să identifice persoanele fără acte de identitate sau fără CNP și să demareze rapid procedura de înscriere a acestora în registrele de stare civilă, când se prezintă în unitățile medicale pentru îngrijiri.
Procedura de cooperare instituțională între instituțiile competente (poliție, asistență socială și unități medicale) va fi stabilită prin protocol de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar inițiatoarele au stabilit și un termen limită pentru aceasta: nu mai târziu de 30.01.2019.
Peste 100 de parlamentari din toate formațiunile politice au semnat propunerea legislativă depusă astăzi la Senat, care este prima cameră sesizată, urmând ca decizia finală să fie luată de către plenul Camerei Deputaților. Deși este la primul mandat în Parlament, deputata independentă Oana Bîzgan a inițiat deja multiple proiecte cu susținere transpartinică: sancționarea hărțuirii stradale, înființarea Registrului național automatizat privind autorii infracțiunilor sexuale, de hărțuire sau asupra minorilor și creșterea până la 7 ani a vârstei la care copiii din sistemul de protecție sunt trimiși în servicii de tip rezidențial.
Peste 500.000 de rromi nu aveau acte de identitate în 2016, pentru ca nu puteau face dovada unei locuinte, conform datelor prezentate de reprezentantii Partidei Rromilor. Potrivit acestora, in Romania exista aproximativ 2,5 milioane de rromi, raspanditi in o mie de localitati. Peste 15% din populatia care traieste sub gradul de saracie admis este formata din rromi, reprezentand peste jumatate din totalul lor.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
