Rusia a bombardat și lângă Polonia! CORESPONDENȚĂ DIN CRACOVIA: „Eșec al Occidentului. Nu putem continua să condamnăm Rusia, dar apoi să facem afaceri cu Putin”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În atacul său general, Rusia a ajuns și în orașe din vestul Ucrainei, acolo unde peste 100.000 de refugiați au trecut granița cu Polonia. Țara UE este în stare de șoc. Numele României și al Poloniei, ca posibile ținte ale lui Putin, ”ce se întâmplă dacă Rusia le atacă cibernetic și le oprește rețeaua eletrică?”, a apărut într-o conferință de presă a șefului NATO. ”Dacă atacă un membru al nostru ne atacă pe toți”, a sunat răspunsul. Redactorul-șef al Libertății, Dan Duca, a stat de vorbă cu Katarzyna Kozlowska, redactorul-șef al Fakt, ziarul polonez cu cel mai mare tiraj, despre cum văd polonezii conflictul din vecinătatea lor și despre greșelile Vestului în raport cu Moscova.
- Jurnaliști cu mare experiență, trimișii speciali ai Libertatea la Moscova, în Kiev, în estul Ucrainei, în Polonia, Slovacia și Austria încearcă în corespondențele lor să aducă publicului românesc dimensiunea mai cuprinzătoare a ceea ce se întâmplă în această perioadă de mari tulburări și temeri. Pentru că războiul a revenit după zeci de ani în Europa, pe fondul populismului și redeșteptării naționalismului, definit ca suspiciune, înfruntare și chiar ură față de celălalt.
„Dragi prieteni, cetățeni ai Ucrainei. Invaziile trupelor rusești pe teritoriul vostru au devenit un fapt. Președintele Vladimir Putin vorbește pe un ton fals atunci când vorbește despre recunoașterea presupusei independențe a Donețkului și Luganskului. Cu un gest răutăcios, noi trupe vor fi trimise către voi, pretinzând că sunt pacificatori.
Dar fiți siguri - noi nu acceptăm jocul lui perfid. Nu există consimțământul nostru pentru a vă sfărâma țara. Știm că s-ar putea să vă simțiți singuri astăzi, s-ar putea să vă simțiți dezamăgiți. Putin a dat cu succes din cap în fața Occidentului de ani de zile. Și Occidentul s-a lăsat influențat. Rusia v-a luat Crimeea în 2014 și va dezlănțui iadul în estul Ucrainei”, a scris Katarzyna Kozlowska în editorialul său din ziarul polonez Fakt.
„Noi, polonezii de rând, suntem dezamăgiți de marea politică la fel de mult ca și voi. Știm ce singurătate și durere vă sfâșie țara. Și totuși, așa cum Polonia a supraviețuit frământărilor zilei, la fel și tu vei supraviețui. Puteți fi siguri că pentru noi, Polonia, Ucraina liberă continuă și va continua!Katarzyna Kozlowska, redactor-șef Fakt:
160.000 de exemplareeste tirajul zilnic al tabloidului Fakt. Cel mai citit ziar din Polonia.
În interviul pentru Libertatea, Katarzyna Kozlowska vorbește și despre încărcătura emoțională puternică pentru polonezi a conflictului din Ucraina, dat fiind că și Polonia a fost, de-a lungul istoriei, ținta Rusiei, dar și pentru că în Ucraina trăiesc peste un milion de persoane cu rădăcini poloneze.
Libertatea: Am cumpărat imediat după atac ziarul vostru de la chioșc și am citit editorialul tău, cu un mesaj emoționant pentru poporul ucrainean? Cum percep polonezii ceea ce se întâmplă în țara vecină?
Katarzyna Kozlowska: Noi o numim invazie. Iar ceea ce se întâmplă în Ucraina e important pentru întreaga lume, nu doar pentru polonezi. Dar polonezii sunt preocupați în special, pentru că ne amintește situația din Europa din 1938. Un mai târziu, în 1939, Polonia a fost atacată de germani și a început al Doilea Război Mondial. Sfâșierea Ucrainei ne amintește totodată de momentul în care Polonia și-a pierdut independența între 1875 și 1918. Vreme de 123 de ani, Polonia nu a fost o țară independentă. Avem o memorie națională și de aceea ne pasă foarte mult de ceea ce se întâmplă în Ucraina.
Ce înseamnă că „istoria se repetă”?
- Am auzit, am citit adesea în aceste zile în Polonia, inclusiv în corespondențele trimisului portalului Onet în Ucraina, Marcin Wyrwał, o propoziție. „Istoria se repetă”, cu trimitere la ceea ce s-a întâmplat în 2014 când Crimeea a fost anexată, dar și cu referire la invazia sovietică în Polonia din 1939. Cum ți se par aceste comparații și cât de multă teamă mai există în Polonia referitor la Rusia?
- În primul rând, trebuie să recunoaștem că aceasta nu este doar o invazie, ci o continuare a invaziei și extinderii politicii lui Putin. Este un următor capitol al invaziei, pentru că totul a început în 2014. În 2014 Rusia a invadat Ucraina, iar țările occidentale nu au făcut nimic. După Crimeea a urmat Donețk. Este o situație continuă.
Cred că este o perioadă foarte întunecată pentru Europa și pentru civilizația occidentală, deoarece arată că am eșuat, dacă luăm în calcul afacerile dintre Rusia și țări precum Franța și Germania, unele dintre anii 2017-2018, la patru ani de la invadarea Crimeei.
Iar existența acestor legături de afaceri arată că țările occidentale au acceptat gestul Rusiei. Fiind cel mai mare ziar polonez, noi luăm pulsul stării de spirit a națiunii noastre. La granița polono-ucraineană oamenilor le este frică. În multe orașe poloneze au loc manifestări care arată sprijin față de frații noștri ucraineni. Astăzi suntem cu toții alături de ucraineni, de Ucraina liberă.
- Mă pregăteam să te întreb despre asta. Unde crezi că a greșit Vestul? A fost prea concesiv, i-a lipsit unitatea, a vorbit pe prea multe limbi, a avut momente în care interesul economic a contat mai mult - sunt câteva din criticile pe care le-am citit în acești ani….
- E dificil să aleg un răspuns, pentru că aici e vorba de diplomație înaltă, iar eu vorbesc și dintr-o perspectivă emoțională și asta e prima mea impresie, că am eșuat, că mari țări, precum Germania, Franța, Marea Britanie sau SUA, nu au reușit să facă nimic să-l oprească pe Putin, în a-i tăia apetitul războinic. Eșecul Occidentului seamănă cu situația de dinainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, cu conferința de la München.
Și îmi mai amintește de ceva, de situația din 1962, criza cubaneză, când Hrușciov conducea pe atunci URSS, a început să instaleze rachete nucleare în Cuba. Iar președintele Kennedy a reușit să-l oprească. Eram foarte aproape de un război nuclear la acel moment, dar America a reușit să-l oprească pe Hrusciov. Rămâne de văzut cum se va putea acum.
E foarte greu de înțeles acum scenariul, ce urmează. Cu siguranță Putin vrea să se instaleze în Ucraina.
- Cât de mare crezi că va fi pericolul pentru Polonia și România, care în anumite scenarii, ar putea ajunge să aibă o graniță cu Rusia?
- Depinde foarte mult de răspunsul internațional. Se vorbea zilele trecute de noi sancțiuni, nu știu în ce vor consta. Cred că Occidentul ar trebui să afirme deschis că Ucraina va devenit membru NATO și să repete asta întruna. Putin a invadat Georgia în 2008, apoi în Crimeea în 2014, acum își dorește să aibă control permanent în Ucraina și apoi, poate, să meargă spre spațiul baltic. Și apoi, poate spre Polonia. Cred că țările vestice trebuie să-și manifeste voința și să înțeleagă că avem nevoie de o soluție out of the box, ieșită din sfera obișnuită acum.
Nu e o politică bună cea în care pe de-o parte o țară invadează un teritoriu, țările occidentale nu acceptă asta, dar apoi faci afaceri cu țara care continuă să invadeze.
Distincție în națiunea rusă și politica Kremlinului
- Există în Polonia susținere pentru Vladimir Putin, are simpatizanți, voci care îi iau apărarea?
- Mai degrabă nu. În Polonia facem distincția între națiunea rusă pe care o admirăm și actuala politică a Rusiei. Sunt două subiecte separate complet în Polonia. Rusia are marea sa cultură, care este fascinantă, scriitori precum Dostoievski, compozitori precum Rahmaninov și alții, sunt atât de mulți oameni minunați în Rusia, iar polonezii plac în mare măsură națiunea rusă, dar nu acceptăm ca cetățeni polonezi politica lui Putin, a unui invadator, a unei persoane pentru care nu putem avea respect. E total imprevizibil pentru noi.
- Cât de pregătită e Polonia să primească refugiați ucraineni? În România, ministrul apărării a vorbit de până la 500.000 de refugiați ucraineni pe care i-am putea primi.
- Mă voi referi la cuvintele adjunctul ministrului apărării, Marcin Ociepa, care a spus că vor fi bineveniți în Polonia atâția refugiați câți vor fi. Acesta e răspunsul: atâția câți vor fi. Ce înseamnă asta? Trebuie să luați în considerare că în Ucraina există cel puțin un milion de persoane cu rădăcini poloneze. Un milion de polonezi ucraineni! Iar mesajul a fost în primul rând direcționat pentru ei. Așa că sunt bine veniți. Dar sigur, națiunea ucraineană e mult mai mare, circa 40 de milioane, asta nu înseamnă că vor veni toți și că îi vom putea găzdui pe toți. Mai degrabă aș interpreta această declarație în cheia că diplomația poloneză va face orice să-l oprească pe Putin și războiul.
***
Libertatea nu relatează pentru state, Guverne sau coaliții militare, ci pentru societate. De aceea, obiectivul nostru e să aducem fapte și perspective din direcții diverse. Ne adresăm oamenilor obișnuiți, care sunt victimele lipsei de informare peste tot în lume, mai ales când apar conflicte sau războaie. Cu o veche expresie a presei: noi scriem nu pentru cei care trimit copiii altor oameni pe front, ci scriem pentru cei ai căror copii sunt trimiși pe front. Puteți citi corespondențele de la Kiev și de la Moscova aici.
Corespondențele din Ucraina:
- Corespondentul Libertatea, din Mariupol, la 15 km de zona ocupată de armata rusă: Ucrainenii fac cozi la bancomate, se pregătesc să plece
- Cum au petrecut ucrainenii „Ziua Invaziei” care n-a mai venit. „Eu țin pașaportul la mine, în cazul în care nu apuc să mă duc acasă”
- Armata de weekend a Ucrainei, cine este și cum arată: IT-iști, arhitecți și casnice din Kiev se antrenează să se lupte cu Putin
Corespondențele din Rusia:
- Corespondență din Rusia, de la trimisul special al Libertății. „Moscova e o metropolă, iar Rusia este colonia ei”
- Povestea unei familii de români aruncate, val după val, în Siberia. „Separarea oamenilor e totalitarismul lui Putin!”
- Pe televiziunile din Rusia se vede Putin la deschiderea Olimpiadei, iar știrile cu asistentele medicale în greva foamei sunt difuzate doar pe internet
- Corespondență din Moscova, de pe frontul banilor: orașul unde un apartament de 39 de mp, de calitate normală, costă echivalentul a 71.000 de euro
- Corespondență din orașul interzis, unde a fost creat Kalașnikov și care produce acum rachete. Cum trăiesc cu adevărat muncitorii ruși?
- Începe războiul? Ce cred studenții Universității de Stat din Moscova despre Putin
- Interviu cu un „agent străin” în Rusia
Corespondență din Cracovia:
Corespondență din Slovacia:
***
