Corespondență din Rusia, de la trimisul special al Libertății. „Moscova e o metropolă, iar Rusia este colonia ei”

Vadim Vasiliu locuiește în Chișinău și lucrează în presa scrisă din 2011. Timp de zece ani a lucrat în câteva redacții din Republica Moldova pentru care a scris reportaje și articole: Jurnal de Chișinău, Adevărul Moldova, Moldnova, Deschide.MD. În prezent este reporter la publicația Oameni și Kilometri din Republica Moldova și trimisul special al Libertății la Moscova.

Corespondență de Vadim Vasiliu

Moscova e un oraș imens, colosal. După populație, este mai mare decât Belarusul – țara cu care Vladimir Putin vrea să construiască un stat unional; e mai mare decât Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania luate împreună. Cu acestea e mai greu de făcut ceva, au plecat din brațele ursului. În interiorul MKAD, șoseaua de centură a Moscovei, cu o lungime de 108 kilometri, locuiesc 13 milioane de oameni. În cartierele de după MKAD mai locuiesc 5 milioane. 

O putem spune și într-un fel care ne doare: Moscova are mai mulți locuitori decât cei care au rămas în România. 

Verticala puterii

Imediat după ce ajungi aici, devii martorul vorbei că Moscova e o metropola, iar Rusia este colonia ei. Ca multe dintre glumele poporului, ea încapsulează un adevăr ce se străduiește să iasă de sub capac: cel al dezamăgirii de dincolo de Capitală, dar și adevărul unei puterii eficiente când e vorba să se autoreproducă. Căci aici s-a instaurat și funcționează aparent fără breșe „verticala puterii”, mai înaltă decât clădirile care te impresionează. Verticala lui Putin își trage legitimitatea pe un prestigiu secular al națiunii, aceeași națiune fără de care războiul mondial nu ar fi putut fi câștigat. Mitologia  grandorii istorice a Rusiei a fertilizat nostalgia după o Uniune Sovietică pierdută. Și am ajuns în prezent.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

La baza tuturor stă o fantomă strălucitoare și persistentă, pe care noi o cunoaștem foarte bine în spațiul post-sovietic: ideea că statul este singurul ce poate și știe cum să aibă grijă de cetățenii săi. Datorită acestei verticale a puterii construită de Vladimir Putin, toate deciziile importante, uneori și mai puțin importante, se iau în capitală. Cei care fac parte din aceste elite politice, reinvestite cu legitimitate odată la cinci ani de către cetățeni, sunt un fel de semizei, sunt de neatins. Moscova din spatele clădirilor impozante este Moscova puterii acestor oameni. 

Dar pentru ca ei să conducă, alții trebuie să muncească din greu, dar și să-și trăiască viața, lăsând deciziile la dispoziția elitei.

29 de stații noi de metrou

Orașul crește și se construiește. În Moscova vin oameni din toată Eurasia de nord și Asia Centrală. Și asta e o politică a Kremlinului. Moscova un mega-oraș. S-a extins atât de mult, că sunt moscoviți „de școală veche” care nu cunosc noile linii de metrou construite dincolo de MKAD.

Acum, după șoseaua de centură a Moscovei sunt 29 de stații de metrou, iar spre 2024 vor fi 37.  În interiorul centurii sunt 224 de stații, unele adevărate capodopere, dar un regim sigur pe el nu se grăbește. Vor fi tot mai multe stații, orașul trebuie pus în mișcare. 

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Pilaful uzbec

Pe lângă ruși, în Moscova locuiesc zeci de naționalități – ucraineni, tătari, armeni, belaruși, azeri, gruzini, tadjici, moldoveni, chirghizi, ceceni, ciuvași și osetini – și toate comunică în limba rusă. E ca în Africa, unde toată lumea vorbește franceza, mai puțin în fostele republici britanice. Aici, în Moscova, s-au topit până și urmele trupelor regatelor apusene care mărșăluiau prin Samarkand sau Buhara. Toți sunt aici.

Un muncitor necalificat din Asia Centrală se poate angaja, fără multe bătăi de cap, măturător, cu un salariu lunar ce poate ajunge la 50.000 de ruble (circa 550 de euro) – bani puțini pentru Moscova, dar foarte buni pentru Tadjikistan. 

Datorită acestor muncitori, Moscova e cu adevărat curată și îngrijită. Asia Centrală e prezentă peste tot aici. De la băiatul din supermarket care-ți aranjează marfa în sacoșe, până la restaurantele Ceaihona unde poți mânca un autentic pilaf uzbek și o samsa, pateul bine copt în cuptor, care a ajuns și în India.    

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Orașul metafizic din Cehov

Moscova funcționează drept visul spațiului ex-sovietic. „Moscova nu crede în lacrimi” este un film sovietic distins cu premiul Oscar în 1981. O peliculă emblematică. Trei tinere provinciale ajung în Moscova pentru a-și clădi fericirea. Filmul ne arată, moralizator, că Moscova nu oferă fericirea pe tavă, ar trebui să muncești și să fii sincer în ceea ce-ți dorești pentru a reuși. 

„A căuta fericirea în Moscova” e un laitmotiv în gândirea colectivă rusească. Un alt tablou în acest sens sunt cele „trei surori” ale lui Cehov care, aflându-se într-un spațiu provincial atemporal, tânjesc după o Moscovă metafizică, un loc în care li se vor îndeplini dorințele cele mai tainice. Iar Moscova le îndeplinește visele.

Orașul e vibrant, colosal iar în centrul său veghează Kremlinul. În această fortăreață se află o garnizoană, iar când în oraș au loc proteste și „marșuri ale celor în dezacord”, lunetiștii se pun de veghe în turnuri, apărând ochiul care veghează viața celor 144 de milioane de locuitori, pînă în cea mai îndepărtată provincie.

Rezultatul alegerilor din 2020: 78% pro Putin, 20 împotriva președintelui

Ultimele proteste de amploare s-au desfășurat în Moscova acum un an, după arestarea opozantului rus Aleksei Navalnîi. Autoritățile ruse spun că la mitingurile din iarna trecută au reținut 17.600  de manifestanți. În pofida protestelor, Moscova nu este cea răzvrătită. Cea mai nesupusă, în Rusia, pare a fi Regiunea autonomă Iamalia-Neneția, în care locuiesc popoare nomade a căror îndeletnicire este să caute pe nemărginitele întinderi arctice pășuni pentru turmele de reni. Acolo unde încălzirea globală n-a ajuns, oamenii au tot dreptul să protesteze. 

La referendumul pentru modificarea constituției ce s-a desfășurat în vara anului 2020, singurii care au votat împotriva modificărilor care-i permit lui Putin să rămână la putere până în 2036 au fost aceste popoare nomade: 55% dintre ei au votat împotriva modificărilor. O majoritate înfuriată. În schimb, la Moscova, 20% au fost împotrivă și 78% – pentru.     

În apropiere de Kremlin se află podul Bolșoi Moskvorețki. Lângă acest pod, în Epoca Medievală aveau loc execuțiile publice. În februarie 2015, pe acest pod a fost asasinat politicianul Boris Nemțov.

A învins echipa Ucrainei. Veselia din bar

Ce este acum opoziția în Moscova? „Opoziția în Moscova sunt acei oameni care consideră că dacă în Moscova poți mânca la fel ca în Amsterdam, poți să te raportezi la putere de parcă ai fi în Amsterdam. Iar asta e o eroare. În Moscova, doar confortul e european. Toate celelalte – mass-media, puterea, instituțiile de învățământ, sunt ca în China”, spune Maxim Goryunov, un publicist și filosof rus, pentru Libertatea.

Într-un sport bar din centru, vreo cinci ruși beau bere cehească și se uită la meciul Campionatului European la futsal dintre Ucraina și Kazahstan. Ucraina câștigă, 5:3, spre bucuria majorității. 

Nimeni nu va vorbi despre asta neîntrebat. Într-o discuție privată, cu o familie care face parte din clasa de mijloc, aflu că „Putin nu va permite niciodată declanșarea unui război, deși ucrainenii, conduși de europeni, vor cu orice preț un război”. Este și concluzia studiilor realizate de institutele opoziției intelectuale. Moscova e de partea lui Putin. Rusia consideră că „Vestul este provocator”. 

În apartamentul familiei, oamenii vor să se asigure că nu le voi da numele. Replica n-a avut greutate, spun ei, discuția s-a încheiat repede, pentru că discuția despre un conflict Rusia – Ucraina pare inutilă. Există Putin pentru asemenea chestiuni, și el știe ce face. Ies din nou pe străzile confortabile: late și curate, arhitectură clasicistă și stalinistă, teatre, cafenele, universități, biserici și moschei. Este un centru cultural și, nu în ultimul rând, orașul din Rusia cu cei mai mulți bani.

La ultima întâlnire cu Vladimir Putin, care a avut loc pe 20 ianuarie, primarul orașului, Serghei Sobianin, a lăudat Moscova – ar produce 22% din PIB-ul Rusiei, iar bugetul capitalei ajunge la 16% din valoarea bugetului tuturor regiunilor din Rusia. Populația Moscovei a crescut în ultimii zece ani cu peste 1,5 milioane de locuitori. Sobianin i-a mai spus lui Putin că totul merge foarte bine în Moscova: investițiile au crescut cu 12%, construcțiile, cu 23%, iar industria, cu 28%. În 2024 se preconizează darea în exploatare a „celei mai mari magistrale inelare de metrou din lume”. Timpul are răbdare cu guvernările sigure pe ele.    

După această întâlnire, presa apropiată de Kremlin a anunțat că „Moscova se află acum aproape la cel mai înalt punct de dezvoltare din întreaga sa istorie!”. De pe acest standard al cifrelor care sclipesc, preocuparea întregii lumi vestice pare o nevroză alimentată de vise întrerupte în miez de noapte, când sari transpirat, aparent fără motiv. Dar Moscova nu crede în lacrimi.

***

Libertatea nu relatează pentru state, Guverne sau coaliții militare, ci pentru societate. De aceea, obiectivul nostru e să aducem fapte și perspective din direcții diverse. Ne adresăm oamenilor obișnuiți, care sunt victimele lipsei de informare peste tot în lume, mai ales când apar conflicte sau războaie. Cu o veche expresie a presei: noi scriem nu pentru cei care trimit copiii altor oameni pe front, ci scriem pentru cei ai căror copii sunt trimiși pe front. Puteți citi corespondențele de la Kiev și de la Moscova aici.

Corespondențele din Ucraina:

• Corespondentul Libertatea, din Mariupol, la 15 km de zona ocupată de armata rusă: Ucrainenii fac cozi la bancomate, se pregătesc să plece
• Cum au petrecut ucrainenii „Ziua Invaziei” care n-a mai venit. „Eu țin pașaportul la mine, în cazul în care nu apuc să mă duc acasă”
• Armata de weekend a Ucrainei, cine este și cum arată: IT-iști, arhitecți și casnice din Kiev se antrenează să se lupte cu Putin

Corespondențele din Rusia:

• Corespondență din Rusia, de la trimisul special al Libertății. „Moscova e o metropolă, iar Rusia este colonia ei”
• Povestea unei familii de români aruncate, val după val, în Siberia. „Separarea oamenilor e totalitarismul lui Putin!”
• Pe televiziunile din Rusia se vede Putin la deschiderea Olimpiadei, iar știrile cu asistentele medicale în greva foamei sunt difuzate doar pe internet
• Corespondență din Moscova, de pe frontul banilor: orașul unde un apartament de 39 de mp, de calitate normală, costă echivalentul a 71.000 de euro
• Corespondență din orașul interzis, unde a fost creat Kalașnikov și care produce acum rachete. Cum trăiesc cu adevărat muncitorii ruși?
• Începe războiul? Ce cred studenții Universității de Stat din Moscova despre Putin
• Interviu cu un „agent străin” în Rusia

Corespondență din Cracovia:

Corespondență din Polonia. „Câți ucraineni mai trebuie să moară pentru ca SUA și UE să introducă sancțiuni dure contra Rusiei?”, titrează ziarul bisericii catolice

Corespondență din Slovacia:

Corespondență din Slovacia: „Agresiunea lui Putin în Ucraina ne amintește că și naționaliștii maghiari vor vechile granițe ale Ungariei”

***

Jurnaliști cu mare experiență, trimișii speciali ai Libertatea la Moscova, în Kiev, în estul Ucrainei, în Polonia și Slovacia, încearcă în corespondențele lor să aducă publicului românesc dimensiunea mai cuprinzătoare a ceea ce se întâmplă în această perioadă de mari tulburări și temeri. Pentru că războiul a revenit după zeci de ani în Europa, pe fondul populismului și redeșteptării naționalismului, definit ca suspiciune, înfruntare și chiar ură față de celălalt.

Urmărește-ne pe Google News