Costul ochelarilor de vedere trebuie decontat de angajator. Decizia, luată de Curtea de Justiție a UE
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că, în cazul angajaţilor care lucrează cu un monitor, angajatorul trebuie să le furnizeze ochelari de vedere sau să le deconteze costul acestora, dar nu sub forma unui spor general la salariu. Decizia a venit după ce un angajat al Serviciului pentru Imigrări Cluj s-a adresat instanţei, după ce instituția la care lucrează nu i-a plătit ochelarii, scrie News, care citează publicația Vedemjust.ro.
Cuprins:
CJUE a stabilit pe 22 decembrie 2022 că ochelarii de vedere destinați celor care lucrează cu un monitor trebuie furnizați lucrătorilor de către angajator sau acesta să ramburseze cheltuielile aferente, însă nu prin plata unui spor general la salariu lucrătorului.
Cauza a avut ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Curtea de Apel Cluj. Un angajat al Serviciului pentru Imigrări al judeţului Cluj a solicitat în instanță ca instituția la care lucrează să-i ramburseze banii pe care i-a dat pe ochelari, după ce vederea i s-a deteriorat.
În decizie se arată că angajatul îşi desfăşoară activitatea lucrând la monitor, afirmând că lucrul la monitor şi alţi factori de risc, precum lumina „vizibilă discontinuă”, absenţa luminii naturale şi suprasolicitarea neuropsihică, au determinat o deteriorare puternică a vederii sale, astfel că ar fi trebuit, la recomandarea unui medic specialist, să schimbe ochelarii de vedere pentru a corecta scăderea acuităţii sale vizuale.
Susţinând că sistemul naţional de asigurări de sănătate român nu prevedea rambursarea sumei de 2.629 de lei, reprezentând contravaloarea costului ochelarilor de vedere, TJ a solicitat Inspectoratului General să îi ramburseze suma, dar cererea a fost respinsă.
Angajatul a făcut recurs împotriva acestei hotărâri la Curtea de Apel Cluj, solicitând anularea sa şi reexaminarea pe fond a litigiului.
„Instanţa de trimitere consideră că, pentru a soluţiona litigiul aflat pe rolul său, este necesară interpretarea noţiunii de «aparate de corecţie speciale», care figurează la articolul 9 alineatul (3) din Directiva 90/270, care nu este definită de aceasta. Aceasta apreciază că noţiunea în discuţie ar trebui interpretată în sensul că include ochelarii de vedere, în măsura în care aceştia sunt necesari angajatului care suferă de o deteriorare a vederii cauzată de condiţiile sale de muncă”, se arată în decizie.
Ce prevede decizia CJUE
Curtea de la Luxembourg a stabilit că articolul 9 din Directiva 90/270/CEE are ca obiectiv protejarea ochilor și a vederii lucrătorilor, în special dreptul acestora de a primi aparate de corecție speciale, specifice lucrului în cauză, dacă rezultatul testului prevăzut la alineatul (1) al acestui articol 9 sau cel al examenului prevăzut la alineatul (2) al articolului 9 menționat face necesare aparatele respective.
- Prin „aparate de corecție” se înțelege nu doar ochelarii, ci și alte tipuri de aparate susceptibile să corecteze sau să prevină dificultățile vizuale;
- Dificultățile vizuale care conduc la dreptul unui angajat de a beneficia de un aparat de corecție special nu trebuie să fi fost cauzate în mod necesar de lucrul la monitor;
- Ochelarii nu trebuie să fie utilizați exclusiv la locul de muncă sau în exercitarea unor sarcini profesionale;
- În legea națională se poate prevedea că lucrătorul poate alege fie să obțină direct de la angajatorul său un aparat de corecție special, fie să suporte el costul și să obțină apoi rambursarea de la angajator;
- Un spor general la salariu, plătit în mod permanent pentru condiții grele de muncă, nu acoperă cheltuielile suportate de lucrătorul în cauză pentru o asemenea achiziție.
