Cote Alarmante Ale Poluării Pe Timpul Nopții în București și Ilfov. Specialist: „Arderea Deşeurilor A Contribuit Semnificativ”

Un cititor Libertatea a semnalat redacţiei că, în multe zone din București și Ilfov, senzorii de măsurare a calităţii aerului au arătat, în acest weekend, depăşiri semnificative ale limitelor maxime admise la poluarea cu particule nocive.

„Ne confruntăm cu o poluare masivă şi toxică în timpul nopţilor, în special în nopţile de weekend. Acest lucru este un paradox: noaptea nu este trafic, iar aerul din timpul zilei este mult mai curat”, a scris cititorul Libertatea.

Potrivit acestuia, sâmbătă, 7 ianuarie, la ora 20.45, erau înregistrate niveluri foarte mari de poluare a aerului în zone din Ilfov precum Bragadiru, Jilava, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, Pipera sau Chitila, dar și în nord-vestul şi în sud-vestul Capitalei.

Cote alarmante ale poluării pe timpul nopții în București și Ilfov. Specialist: „Arderea deşeurilor a contribuit semnificativ” — În imaginea transmisă de cititorul Libertatea se observă multe zone în care poluarea a atins nivelul „roșu”, cel mai ridicat

Puteţi urmări în timp real calitatea aerului din Bucureşti accesând site-ul AerLive sau utilizând aplicaţia mobilă Airly.

Ce poluează aerul?

Senzorii de măsurare a calităţii aerului arată un nivel ridicat al particulelor în suspensie PM2,5 şi PM10. Primul tip de particule este produs de emisiile rezultate din arderea benzinei, a uleiului, a motorinei sau a lemnului.

Recomandări

Avem documente din interiorul Eurohold Bulgaria: cu 555 de milioane de lei încasați de la români, Euroins a transferat active în propriul grup de la Sofia, înainte de insolvență! Totalul mutat în două zile, sub ochii statului româ

PM10 include praful de pe șantierele de construcții, gropile de gunoi și agricultură, poate apărea în urma incendiilor și a arderii deșeurilor, din surse industriale, din praful suflat de vânt pe terenurile deschise, din polen sau fragmente de bacterii.

Oana Neneciu: „Cei mai înroşiţi senzori sunt din zone care au probleme cu arderile de deşeuri”

Libertatea a vorbit cu Oana Neneciu, coordonatoarea reţelei de măsurare a calităţii aerului din Bucureşti AerLive, pentru a afla care este explicaţia pentru nivelul ridicat de poluare din timpul nopţilor.

„Am analizat și noi datele din seara trecută, dar și datele începând cu 1 ianuarie, iar explicațiile noastre trimit către un cumul de factori. Există, pe de o parte, poluarea tradițională, provocată de trafic și de încălzirea rezidențială. Iar datele meteo ne confirmă că vântul a avut o viteză foarte scăzută şi am avut de-a face și cu fenomenul de ceaţă, ambele favorizând păstrarea poluării la nivelul solului. Dar, pe de altă parte, dacă ne uităm la nuanţe, observăm că cei mai înroşiţi senzori sunt cei din zone care în mod tradițional au probleme în ceea ce privește arderile de deşeuri”, a explicat Oana Neneciu.

Recomandări

Cine e în spatele AirConnect, cea mai nouă companie aeriană românească: un fost director Blue Air, un proprietar de aeroport și investitori din aviație, turism și imobiliare

Concluzia e că fenomenul arderii deşeurilor a contribuit semnificativ la nivelul poluării din aceste zile.
Oana Neneciu, coordonatoarea reţelei AerLive:

Octavian Berceanu: „Poluarea din Bucureşti vine din Ilfov”

Şi fostul comisar-şef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a remarcat nivelul ridicat de poluare din primele zile ale anului 2023. „Poluarea din Bucureşti vine din Ilfov”, susţine acesta într-o postare pe Facebook.

El explică şi felul în care arderile necontrolate de deşeuri de la marginea Bucureştiului sunt resimţite în Capitală: „Centrul Bucureştiului este mai cald cu până la 10 grade faţă de Ilfov, imediat după ce apune soarele. Centrul e ca o sobă. Aerul cald provine de la betoanele, asfaltul şi locuinţele încălzite. Ca într-o casă, aerul cald se ridică repede din centru, ca un mic ciclon, şi trage cu putere aerul rece din împrejurimi. Aerul absorbit cu sete din periferie aduce şi poluarea, cu praf şi fum. Foarte mult fum!”, arată Berceanu.

Acesta a publicat mai multe mesaje în care cetăţenii din Bucureşti şi din Ilfov îi semnalau că parametrii de calitate a aerului erau depăşiţi şi reclamau un miros puternic de cauciuc ars.

Recomandări

Plafonare la un preț mai mare. Ce înseamnă înghețarea prețurilor RCA la nivelul lunii februarie 2023. Transportatori: „O țeapă dată de ASF”

Se arde mai mult în weekend

Oana Neneciu spune că arderile de deşeuri se întâmplă, de regulă, începând de joi seara până la sfârşitul săptămânii, astfel că nivelul cel mai ridicat de poluare la nivelul Capitalei este înregistrat în zilele de weekend.

„Din experienţa noastră, acesta este modus operandi la nivel de ardere a deșeurilor. Vedem lucrul acesta de peste 3 ani, de când avem noi senzori în București: observăm creşterea valorilor pentru pulberile în suspensie începând de joi seara. Aceste arderi se întâmplă cu precădere toamna, iarna și primăvara devreme, după care lucrurile se calmează. Evident, în această perioadă avem și cea mai mare poluare generată de încălzirea rezidențială, astfel că arderile necontrolate se întâmplă fix atunci când avem oricum o poluare mai ridicată”, explică Oana Neneciu.

Deşi noi suferim cel mai tare, nu am văzut niciun fel de reacție din partea autorităților: Garda de Mediu, Ministerul Mediului şi Primăria Bucureşti. Niciuna dintre ele nu a reacţionat.
Oana Neneciu, coordonatoarea reţelei AerLive:

Bucureștiul, unul dintre cele mai poluate orașe din Europa

Anul trecut, senzorii AerLive din apropierea şcolilor din Bucureşti au înregistrat depăşiri de până la 6 ori mai mari faţă de valoarea limită maximă în ce priveşte poluarea cu PM 2,5, arată un raport al Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.

În plus, studiul citează o statistică a Agenției Europene de Mediu, care arată că 29.000 de români mor anual prematur din cauza calității proaste a aerului. Un alt studiu, publicat de CEE Delft, plasează Bucureștiul pe primul loc când vine vorba de costuri sociale asociate poluării, respectiv 3.004 euro/cap de locuitor, pe an.

Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa și se numără printre aglomerările urbane pentru care România se află în proces de infringement cu Comisia Europeană încă din 2011 pentru depășiri constante ale cantităților de particule fine în mișcare aflate în aer.

Imagine ilustrativă: Shutterstock

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]