Creșterea pensiilor și salariilor din România, motiv de îngrijorare pentru Comisia Europeană. Au fost înrăutățite prognozele privind deficitul

„Boom-ul economic al României se calmează pe măsură ce ritmul de creştere a consumului privat încetineşte iar contribuţia negativă a exporturilor nete la creştere continuă să se înrăutăţească. Pe perioada de prognoză PIB-ul este estimat să crească mai moderat”, se arată în previziunile Comisiei Europene.

Executivul european consideră că în 2019 şi 2020 consumul privat ar urma să continue să încetinească pe măsură ce creşterea nominală a salariilor se moderează şi inflaţia va continua să afecteze veniturile disponibile.

Consumul privat va rămâne în continuare principalul motor al creşterii economice în țara noastră.

CE estimează că cererea internă va avea o contribuţie în scădere la 4,2% la creşterea PIB, de la 7,3% anul trecut. În 2019, contribuţia cererii interne urcă uşor, la 4,3%, iar în 2020 scade la 4,1%.

Potrivit cifrelor prezentate joi, contribuţia negativă a exporturilor la creşterea PIB se va accentua la minus 1,3% în acest an, urmând să scadă la minus 0,6% în 2019 şi minus 0,5% în 2020.

Comisia Europeană estimează o creștere ușoară a inflației, aceasta urmând să ajungă la 4,3% în 2018, faţă de 4,2% cât prognoza în primăvară. Anul viitor, indicele preţurilor de consum va coboarî la 3,5% în 2019 şi 3,3% în 2020, ca urmare a slăbirii cererii interne.

Recomandări

Candidatul turmentat: noi cu cine votăm?

„Un risc principal la adresa acestor prognoze este că majorarea salariilor ar putea continua să depăşească creşterea productivităţii, ceea ce ar duce la o nouă scădere a competitivităţii economice a României şi ar slăbi creşterea exporturilor. Mai mult, preţurile volatile la alimente şi nivelul ridicat al preţurilor internaţionale la materii prime ar putea duce la o nouă agravare a deficitului de cont curent. Incertitudinile cu privire la politicile guvernamentale, cu posibile efecte negative asupra mediului de afaceri precum şi provocările atingerii ţintelor de deficit bugetar ar putea afecta deciziile de investiţii. Pe de altă parte, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene reprezintă un risc pozitiv la adresa creşterii PIB-ului în 2019 şi 2020”, susţine Comisia Europeană.

Un element îngrijorător din reportul de toamnă a CE este creșterea deficitului la 3,3% din PIB în 2018, de la 2,9% din PIB în 2017, urmând să continue pe aceaşi tendinţă pentru a ajunge la la 3,4% din PIB în 2019 şi 4,7% în 2020.

„Aceste prognoze sunt influenţate în principal de planurile de majorare semnificativă a punctului de pensie, incluse în programul de guvernate şi implementate în legea pensiilor recent adoptată de Guvern”, se arată în raport.

Recomandări

Cercetătorul Adrian Constantin, laureat cu „Nobelul Austriei”, despre praful saharian: „Un fenomen vechi. Sunt studii care arată că exista și în urmă cu o mie de ani”

Ca urmare a acestor politici, deficitul structural al României este prognozat să crească de la aproximativ 3,5% din PIB în 2017 la aproximativ 4,5% din PIB în 2020, în timp ce raportul datorie-PIB este preconizat să crească de la 35,1% din PIB în 2017 la 38,2% din PIB în 2020.

Noile prognoze ale Comisiei Europene sunt semnificativ sub cele ale Fondului Monetar Internaţional, care la începutul lunii octombrie a revizuit în scădere la 4% estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2018, cu 1,1 puncte procentuale mai puţin decât estima în primăvară, preconizând că în 2019 România urmează să înregistreze o creştere economică de 3,4%, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât indica în aprilie.

În schimb, Comisia Naţională de Prognoză mizează pe o creştere a PIB de 5,5% în 2018, urmată de creşteri de 5,7% în 2019 şi 2020 şi de 5% în 2021.

Citește și: DNA: Tăriceanu ar fi primit mită 800.000 de dolari de la o firmă din Austria! Dosarul, constituit la cererea autorităților austriece

Urmărește-ne pe Google News