Criminaliștii sunt tot mai afectați de imaginile violente și detaliile infracțiunilor pe care le investighează. 37% dintre ei au depresie severă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sănătatea mintală a multor polițiști și specialiști în criminalistică este profund afectată, după ce analizează înregistrări video și citesc declarațiile detaliate ale martorilor din cazurile pe care le investighează, scrie publicația The Conversation. Criminaliștii nu vorbesc despre asta de teamă că vor fi considerați incompetenți, așa că o mare parte din ei trăiesc cu depresie severă, atacuri de panică sau sindrom posttraumatic (PTSD).
Cuprins:
„Violuri, crime, tortură, incendieri, acte de terorism și genocid: polițiștii și angajații din justiție știu că distrugerea și cruzimea nu au limite. Profesioniștii care lucrează pentru a-i aduce pe infractori în fața justiției sunt expuși la experiențe traumatizante prin intermediul relatărilor scrise ale martorilor, al filmărilor sau al înregistrărilor video”, scrie Fazeelat Duran, psiholog și cercetătoare în Marea Britanie, pentru site-ul The Conversation.
Autoarea mai subliniază că autoritățile au eșuat în ce privește protejarea sănătății psihice a acestora. Frica de stigmatizarea a specialiștilor agravează situația, spune psihologul, fiindcă ei nu discută deschis despre aceste aspecte, ca „să nu fie considerați slabi” sau de teamă că le-ar putea influența progresul în carieră.
Au intervievat criminaliști din Belgia, Marea Britanie, Spania, Olanda și Canada
O echipă de psihologi de la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie, coordonată de Fazeelat Duran a realizat sondaje și 40 de interviuri cu specialiști „din umbra investigațiilor criminalistice”. Este vorba despre profesioniști din Marea Britanie, Belgia, Spania, Olanda și Canada, cu următoarele funcții: analiști criminaliști, analiști de intelligence, analiști criminaliști digitali și consilieri de investigații comportamentale.
„Parte din sistemul de justiție penală, aceștia furnizează analize, informații și sprijin în anchete pentru cele mai grave infracțiuni. Dintre aceștia, 37% au fost diagnosticați cu depresie severă și aproximativ 55% - cu depresie moderată, conform analizei noastre efectuate la începutul acestui an”, adaugă psihologul Duran.
La nivel european, starea psihică a polițiștilor este îngrijorătoare, mai arată psihologul.
În 2022, ofițerii de poliție din Anglia au luat 730.000 de zile de concediu medical din cauza problemelor de sănătate mintală, comparativ cu 320.000 în 2012-2013. Tot în 2022, <a href="https://www.leparisien.fr/faits-divers/pas-une-fois-on-ne-sattaque-aux-problemes-de-management-deux-flics-sortent-un-livre-choc-sur-les-suicides-dans-la-police-27-01-2023-2F4MJ3UFOBHC7CW4ZHFXF5SCRA.php" target="_blank" rel="noreferrer noopener">Franța înregistra 78 de sinucideri</a> în rândul polițiștilor și al gardienilor din penitenciare.
În Grecia, de exemplu, se discută de mai mult timp despre impactul pe care situațiile traumatice din timpul programului îl au asupra polițiștilor.
Nu și-ar lăsa copiii să doarmă acasă la prietenii lor
„Sunt mai îngrijorată pentru sora mea, dacă ar spune acum că ar merge la o plimbare noaptea pe un drum liniștit”, a spus una dintre femeile intervievate în cadrul proiectului despre sănătatea psihică a criminaliștilor. Există o preocupare generală în rândul acestor profesioniști cu privire la siguranța celor dragi. Iar o posibilă explicație ar avea legătură cu expunerea constantă la infracțiuni.
Participanții la cercetare au precizat că sunt precauți și că evită situații despre care au citit sau au auzit prin intermediul muncii lor. Acest lucru însă afectează viețile lor și ale membrilor familiei. Unul dintre ei se întreba cum poate „cineva să-și lase copiii să doarmă în casele altora (prieteni, colegi, n.r.)”. Cu vocea tremurândă, potrivit autoarei, el a adăugat că „este mai sceptic decât ar fi un părinte normal”.
Alt specialist a spus că nu-și lasă încărcătorul de la telefon pe noptieră, pentru că „crede că hoțul l-ar sugruma cu el”.
Munca lor le trezește emoții puternice. „Interviurile victimelor sunt greu de urmărit”, a recunoscut o altă persoană. „Sunt scrise cu atâtea detalii și adesea îmi curg lacrimi pe obraji”.
Lipsa de încredere în oameni și relații
Lipsa de încredere în cei din jur este un alt efect negativ. „Aș spune că sunt mai precaut și nu îmi fac prieteni la fel de ușor”, a povestit un bărbat. „Am devenit paranoică în relații”, a mărturisit o femeie. „Ca și când, dacă m-aș întâlni cu un bărbat, acesta ar putea să se comporte ca unul dintre infractorii la ale căror cazuri am lucrat”.
Un risc mai mare de depresie și de tulburare de stres post-traumatic (PTSD) au cei care consideră că lucrurile bune li se întâmplă oamenilor buni și lucrurile rele celor răi, mai arată studiul. Când văd că și oamenii considerați buni au evenimente negative și că uneori faptele rele rămân nepedepsite, specialiștii ar putea trece printr-o suferință psihologică.
Ignorați de guvern
Persoanele intervievate s-au simțit invizibile pentru decidenții politici, mai explică Fazeelat Duran. „Sănătatea lor mintală nu a fost luată în considerare decât în cazul ofițerilor din prima linie”, spune aceasta.
Cei mai mulți participanți au spus că n-au trecut prin formări, astfel încât să știe cum să gestioneze lucrul cu materiale care îi pot afecta psihic. În plus, pentru unii, stigmatizarea sănătății mintale la locul de muncă a reprezentat o barieră în calea căutării ajutorului.
„Căutarea unui sprijin privat este singura mea opțiune. Altfel, toți vor ști cu ce probleme mă confrunt, iar unii vor crede că nu-mi pot face treaba sau că sunt nepotrivită pentru această funcție”, a spus unul dintre specialiști.
Dincolo de cercetările academice, psihologii au creat și două clipuri cu scopul să le dea voce criminaliștilor. De asemenea, au în plan să țină workshopuri pe această temă pentru specialiștii din Europa.
Danics68 09.06.2023, 20:53
Accest articol foarte bine documentat scoate in evidenta probleme deosebit de serioase ale societatii in care traim. Aceste manifestari cu siguranta au fost amplificate de situatia din timpul pandemiei. Este evident ca autoritatile trebuie sa se focuseze mai mult si sa asigure resurse si programe pentru aceasta categorie socio- profesionala deosebit de vulnerabila dpdv emotional.