Cristiana Anghel a demisionat din ALDE; Fosta senatoare, celebră după ce a stat 70 de zile în greva foamei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Cristiana Anghel a demisionat din ALDE; Fosta senatoare, care nu a mai câștigat un mandat în noul Parlament, este cunoscută pentru declarațiile atipice pe care le-a dat, de-a lungul timpului. De asemenea, ea este profesoara care a ținut greva foamei, în 2010, timp de 70 de zile, protestul ei vizând neaplicarea Legii de majorare a salariilor cadrelor didactice.
Cuprins:
Anghel a devenit cunoscută și pentru inițiativele legislative pe care le-a promovat: cea care prevedea graţierea pedepselor cu închisoarea de până la doi ani inclusiv, excepţie făcând persoanele care au săvârşit infracţiuni precum omor, lovituri sau vătămări cauzatoare de moarte, și inițiativa privind pensiile speciale ale parlamentarilor, care a și fost adoptată de Parlament.
"Astăzi am trimis și înregistrat la conducerea ALDE demisia mea din funcția de vicepreședinte al ALDE la nivel național și din partid", a declarat, pentru Agerpres, Cristiana Anghel. Întrebată despre motivele care au stat la baza acestui demers, fosta senatoare a spus: "Deocamdată nu doresc să comentez motivele acestei decizii".
Demisia din ALDE devine efectivă la data de 25 ianuarie, a menționat aceasta.
De-a lungul timpului, senatoarea ALDE a ținut agenda zilei, prin declarații controversate. Astfel, în august 2006, aceasta l-a înjurat, la propriu, pe primarul Emil Boc, upă ce a aflat că fostul premier Emil Boc va milita împotriva pensiilor speciale: „Blestemat să fii în veci de veci. Să nu ai linişte şi pace nici pe pământ nici în cer. Ştii câţi oameni s-au sinucis din cauza ta, criminal ordinar?! Ştii câţi au murit de supărare?! Ştii câţi au murit din cauza închiderii spitalelor?! Sufletele lor să te bântuie şi ziua şi noaptea! Ştii câţi copii au rămas fără pâine pe masă doar pentru că ai dat tu oamenii afară din serviciu?! Atunci au plecat românii din ţară, slugi pe meleaguri străine, vai de sufletul lor. Tu, cu PDL-ul tău şi cu Băsescu aţi distrus o naţie, nu numai ţară. Aţi tăiat ca să aveţi ce fura ca-n codru. Dacă trăiam într-o ţară normală tu nu ai fi ajuns niciodată premier. Coasa era de ajuns pentru tine. Sau, la ora actuală, ţi-ar fi putrezit oasele la ocnă, jigodie penală!” a scris senatoarea Cristiana Anghel pe Facebook.
Tot anul trecut, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a cerut, într-o ședință de plen, chestorilor să o evacueze pe senatoarea ALDE, Cristiana Anghel, după ce aceasta a intervenit de mai multe ori în timpul discursului susținut de premierul Dacian Cioloș.
Totul a pornit după ce Dacian Cioloș a rugat-o pe senatoare să îi permită să îi răspundă la întrebările pe care i le-a adresat și să nu-l mai întrerupă în timp ce vorbește. Cristiana Anghel a continuat să vorbească din sală pe un ton ridicat.
Anghel a fost și protagonista unui incident, în plenul Senatului. Acesteia i-a căzut în cap un steag adus de Ilie Năstase. Cristiana Anghel a declarat la ieșirea din ședința Senatului că nu a pățit nimic, nici măcar coafura nu i s-a stricat, pentru că nu a fost lovită de bățul de suport al drapelului, ci doar a fost acoperită de pânză.
Cine este Cristiana Anghel
În 2010, ea a devenit celebră atunci când a intrat în greva foamei pentru a protesta împotriva neaplicării Legii de majorare a salariilor cadrelor didactice, adoptată în 2008. A stat în greva foamei timp de 70 de zile, mai întâi acasă, apoi a fost internată la Spitalul Municipal Caracal de unde a fost transferată la Spitalul N. Paulescu, București.
În cazul acestei greve, s-au implicat ministrul Educației, Daniel Funeriu, precum și mai multe personalități publice din România. La 30 octombrie 2010, Cristiana Anghel a hotărât să renunțe la greva foamei, iar la 22 noiembrie, a fost externată.
În octombrie 2012, Cristiana Irina Anghel s-a înscris în Partidul Conservator (PC). La alegerile parlamentare din 2012, a câștigat un mandat de senator cu un procent de 56%, pe listele Uniunii Social-Liberale, alianța dintre Partidul Social-Democrat, Partidul Național Liberal, Partidul Conservator și Uniunea Națională pentru Progresul României.
