CORESPONDENȚĂ DE LA BERLIN. Mobilizarea dreptei radicale pe fondul crizei energetice și inflației stârnește îngrijorare în Germania. „Extremiștii visează la o iarnă a furiei”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În Germania, extrema dreaptă și grupările conspiraționiste încearcă să folosească inflația și criza energiei ca motoare pentru proteste. Politicienii și cercetătorii din domeniul social își exprimă îngrijorarea față de aceste tendințe, mai ales pe fondul unei posibile agravări a situației economice începând din toamnă, transmite corespondentul Libertății, Doina Proorocu.
Cuprins:
- Îngrijorare în rândul politicienilor
- Semnale din Est
- Cercetătorii și oficialii din domeniul securității trag un semnal de alarmă
- Situație ideală pentru extrema dreaptă
- Strategia Alternativei pentru Germania
- Ce pot face politicienii și societatea civilă pentru a contracara acest fenomen
- „You’ll never walk alone”, dar coaliția nu cade de acord asupra drumului
- #suntafectatdesărăcie - de pe Twitter în stradă
- Publicațiile germane, printre care și Spiegel și Tagesspiegel, au dedicat în ultimele săptămâni materiale ample acestui subiect.
- În România, cercetătoarea Adina Marincea a publicat la sfârșitul lunii trecute în Libertatea în două materiale ample (aici și aici) în care arăta rețeta de pe internet prin care extrema dreaptă și propaganda prorusă cresc pe spinarea facturilor românilor.
În magazinul online al partidului extremist „Freien Sachsen” (Sașii Liberi) pot fi cumpărate pancarte cu inscripții ca „Nu înghețăm pentru politica voastră: stop maniei sancțiunilor!” și „Pace, libertate, suveranitate: cerem retragerea din NATO, UE și OMS!”
Partidul clasificat ca fiind de extremă dreapta de către Oficiul pentru protecția Constituției din Saxonia a reușit mai mult decât aproape orice altă grupare din estul Germaniei să exploateze potențialul de furie și frustrare ale populației în timpul pandemiei. Iar în prezent are aproape 150.000 de urmăritori pe canalul de Telegram, unde a proclamat o „vară a rezistenței” și avertizează, printre altele, în privința unei „dictaturi climatice”: „În curând, poliția frigului va da buzna în casele voastre cu un termometru".
#IchBinArmutsbetroffen am 6.8.2022 in Berlin am Neptunbrunnen. Ein dickes Danke an alle, die uns unterstützen. pic.twitter.com/a5U1PTwqKF— Lilie - #IchtrageMaske #Antifa #noafd (@Gruftizecke) August 7, 2022
Îngrijorare în rândul politicienilor
Încercările de mobilizare de acest fel îi îngrijorează pe politicienii germani, deși nu au existat și nu există încă proteste în masă. Situația s-ar putea însă schimba spre iarnă, când caloriferele reci și prețurile ridicate la alimente ar putea duce la o creștere a tensiunilor sociale.
Conform unui sondaj recent, 44% dintre germani au declarat că vor participa „cu siguranță sau foarte probabil” la demonstrații împotriva facturilor ridicate la energie. În acest context, guvernanții se tem că extremiștii de dreapta și conspiraționiștii vor încerca să se mobilizeze pentru astfel de proteste și le vor acapara - așa cum s-a întâmplat deja în cazul pandemiei.
Ministrul de externe Annalena Baerbock (Verzi) a afirmat într-un interviu că dacă Germania nu va mai primi gaz, „vom fi ocupați cu revolte populare”.
Ministrul federal de interne Nancy Faeser (SPD) a avertizat că vede un potențial de mobilizare și radicalizare la toamnă, în cazul în care scumpirile vor lovi puternic populația și, în același timp, va exista și un puternic val de Covid.
„Inamicii democrației abia așteaptă să abuzeze de crize pentru a răspândi fantezii apocaliptice, frică și nesiguranță”, a declarat ea pentru publicația Spiegel.
Semnale din Est
În landurile estice, unii guvernanți fac chiar un pas mai departe prin semnalele pe care le transmit.
Premierul creștin-democrat al Saxoniei, Michael Kretschmer, a cerut ca războiul din Ucraina să fie „înghețat" și ca Germania să își asume un rol de mediere. „Întregul nostru sistem economic este în pericol să se prăbușească. Dacă nu suntem atenți, Germania ar putea ajunge dezindustrializată” a declarat el.
Și colegul său de partid din Saxonia-Anhalt, premierul Reiner Haseloff, și-a exprimat îndoielile cu privire la sancțiuni, afirmând că pierderea prosperității din cauza acestora este justificată doar dacă au efect.
În landurile fostei Germanii de Est, care se află deja într-o situație economică mai proastă, 51% din populație nu susține sancțiunile împotriva Rusiei, conform ultimului sondaj ARD.
Cercetătorii și oficialii din domeniul securității trag un semnal de alarmă
„Extremiștii visează la o iarnă a furiei”, avertizează șeful Oficiului pentru protecția Constituției din Brandenburg, Jörg Müller.
Bernhard Witthaut, omologul său din Saxonia Inferioară, observă totodată că portavocile mișcării anti-Covid „schimbă uneori fără probleme subiectele”. Conținutul pare aproape arbitrar, atât timp cât e eficient în a „stârni frică și furie și a le proiecta asupra statului".
Și cercetătorii remarcă o schimbare de strategie în aceste cercuri.
Sociologul Johannes Kiess notează că acolo unde în trecut presupusele vaccinări forțate și „dictatura Covid” erau cele mai importante subiecte, „acum, aproape totul se învârte în jurul efectelor războiului de agresiune al Rusiei asupra societății din Germania - adică, mai ales, prețul energiei, inflația”.
Kiess studiază de ceva timp mediul protestatar de extremă dreaptă din Saxonia. Împreună cu alți experți de la Universitatea din Leipzig și de la Fundația Amadeu Antonio, a evaluat activitățile a peste 300 de grupuri și canale de pe Telegram.
Concluziile lor sunt alarmante: „Narațiunile fasciste apocaliptice, chestionarea legitimității democrației și radicalizarea grupurilor indică un potențial pericol care trebuie luat în serios”.
Situație ideală pentru extrema dreaptă
„Situația este ideală pentru mobilizarea extremei drepte”, observă și psihologul social Pia Lamberty, directoarea Centrului de Monitorizare, Analiză și Strategie (Cemas) din Berlin.
Organizația ei monitorizează în timp real peste 2.000 de canale și 1.600 de grupuri de pe Telegram, atât din mediile conspiraționiste, cât și din cele ale dreptei radicale.
„Pandemia și confruntarea constantă cu boala și moartea ne-au epuizat societatea. La fel și catastrofa climatică. Iar acum a apărut și amenințarea unei crize economice și energetice. Extremiștii de dreapta au încercat întotdeauna să exploateze astfel de situații, cu un oarecare succes în timpul pandemiei. În ultima vreme, tonul din rețelele sociale a devenit și mai dur, iar fanteziile apocaliptice s-au înmulțit”, observă Lamberty.
Până în toamnă, sau cel târziu în iarnă, experta se așteaptă la o escaladare masivă.
Strategia Alternativei pentru Germania
Și partidul Alternativa pentru Germania (AfD, dreapta radicală) își calibrează strategia în acest context, notează Tagesspiegel.
Gruparea a suferit pierderi atât în ultimele nouă scrutinuri la nivelul landurilor, cât și la nivel federal, în alegerile parlamentare de anul trecut (unde a obținut aproximativ 10% din voturi).
După ce a fost făcut public sondajul conform căruia 44% dintre germani sunt dispuși să iasă în stradă pentru a protesta față de prețurile mari la energie, lidera partidului, Alice Weidel, a reacționat imediat cu un comunicat de presă. AfD nu numai că susține cetățenii care demonstrează, a spus ea, dar va face și „propriile oferte” pentru a conferi acestui protest „cel mai mare impact posibil".
„Inflația ar putea deveni noua temă de mobilizare a AfD”, spune consultantul politic Johannes Hillje. „AfD se poate concentra din nou pe cele două emoții principale ale sale: frica și furia".
Consultantul studiază de mai mulți ani strategia de comunicare a partidului și a analizat și postările AfD de pe Facebook din luna iulie. Cea mai de succes dintre ele îl prezintă pe ministrul de externe Annalena Baerbock cu sloganul: „Dacă votezi Verde, votezi pentru război și sărăcie”. O altă postare populară susține că sancțiunile împotriva Rusiei nu aduc nimic, ci ruinează Germania.
Hillje se așteaptă ca gruparea să se poziționeze ca ramură parlamentară a posibilelor proteste.
Ce pot face politicienii și societatea civilă pentru a contracara acest fenomen
Stefan Lauer, care cercetează mediile conspiraționiste și ale dreptei radicale pentru Fundația Amadeu Antonio, consideră că mobilizarea cât mai timpurie se va dovedi avantajoasă pentru aceste grupuri. „Oamenii care nu-și pot plăti facturile vor avea impulsul de a ieși în stradă" spune Lauer. Întrebarea este căror proteste li se vor alătura. Demonstrațiile dreptei radicale și ale conspiraționiștilor vor fi deja acolo.
De aceea, consideră Lauer, e important ca ofertele extremiștilor să nu fie singurele disponibile, ci ca oamenii să aibă alternative: proteste organizate din tabăra democratică pentru a demonstra împotriva prețurilor ridicate sau a politicilor guvernului. „E nevoie de sindicate aici”, spune el.
În opinia cercetătoarei Pia Lamberty de la institutul Cemas, două aspecte sunt foarte importante pentru la toamnă: oamenii trebuie să simtă că politicienii sunt preocupați de problemele lor și că nu sunt abandonați. Și trebuie să aibă posibilitatea de a-și spune părerea și de a-și face vocea auzită.
„You’ll never walk alone”, dar coaliția nu cade de acord asupra drumului
Cancelarul Scholz (SPD) a promis deja noi măsuri de sprijin pentru cetățeni, subliniind că nimeni nu va fi lăsat să lupte de unul singur cu problemele sale și facturile ridicate la energie. Sintagma folosită în acest context de Scholz - „You'll never walk alone” - a trezit mari așteptări în rândul populației. Dar conținutul și mai ales sursele de finanțare ale unor noi pachete de ajutor sunt încă neclare și reprezintă un subiect aprins de discuție în cadrul coaliției formate din social-democrați (SPD), Verzi și liberal-democrați (FDP).
În prezent, una dintre cele mai dezbătute teme este suprataxarea companiilor care fac profit de pe urma războiului din Ucraina.
SPD și Verzii cresc presiunile asupra FDP pentru introducerea acestei măsuri, care este sprijinită, conform ultimului sondaj ARD, de marea majoritate a alegătorilor, inclusiv în rândurile votanților FDP (58%).
Suprataxarea este doar una dintre disputele care conturează o fisură între membri coaliției, cu SPD și Verzi de o parte și FDP de cealaltă. Surse din cercurile guvernanților spun că atmosfera este „tensionată” și întrevăd chiar posibilitatea ca prezenta coaliție să nu supraviețuiască acestei ierni.
#suntafectatdesărăcie - de pe Twitter în stradă
În rândul populației se conturează și mișcări civice care pot servi ca medii de protest alternative.
Mișcarea #IchbinArmutsbetroffen (#suntafectatdesărăcie) a pornit la mijlocul lunii mai cu apelul de pe Twitter al utilizatoarei Anni W.: „Hai să arătăm cine suntem (nu neapărat cu poză!), că NU SUNTEM cifre.”
Sub hashtagul propus s-au adunat rapid numeroase mărturii despre diversele fațete ale sărăciei. Oamenii relatează astfel „despre luptele zilnice pentru supraviețuire, despre ostilitate, excludere, discriminare și frică, dar și despre furie - și nu se mai ascund” spun organizatorii a ceea ce între timp a devenit o mișcare civică.
Es sieht einfach nur toll aus, was ihr da in Kiel gemacht habt. SH ist einfach großartig und auch wenn ich aus Gründen nicht vor Ort war, im Herzen war ich sowas von dabei#ichbinarmutsbetroffen und wir zeigen Gesicht und freuen uns über Unterstützer pic.twitter.com/lRWYDXJsT5— Beate Behrens #IchBinArmutsbetroffen (@Weltenfrau) August 7, 2022
Un raport recent, care a arătat că în Germania o persoană din șase este afectată de sărăcie (un procent record de la unificarea țării), a adus această inițiativă și mai mult în atenția publicului.
„#suntafectatdesărăcie și am plâns în Lidl la casă, pentru că am calculat greșit” este un Tweet al lui Anni W., citat în deschiderea unui mesaj de susținere a petiției #IchbinArmutsbetroffen de pe platforma WeAct.
În încheierea aceluiași mesaj se amintește că Dieter Schwarz, proprietarul Lidl și Kaufland, <a href="https://www.businessinsider.de/wirtschaft/handel/lidl-eigentuemer-dieter-schwarz-vermoegen-stieg-in-2021-um-10-milliarden-a/#:~:text=Dieter%20Schwarz%20ist%20der%20reichste,9%2C4%20Mrd." target="_blank" rel="noreferrer noopener">este în prezent cel mai bogat german</a>, iar averea sa a crescut între 2021 și 2022 cu aproape 10 miliarde de euro, ajungând la 43,2 miliarde de euro.
Între timp, pe lângă petiția adresată guvernanților, mișcarea #IchbinArmutsbetroffen, care se distanțează ferm de dreapta radicală, a început să organizeze și proteste în stradă.
Foto: Profimedia
