Criza gazelor reînvie diviziunile UE din timpul crizei financiare, iar Germania este ținta resentimentelor. Ce va urma la iarnă?
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Germania, care ani de zile a acuzat Portugalia, Grecia și Spania de comportament economic iresponsabil - cere acum solidaritate din partea UE pentru a atenua impactul scăderii livrărilor de gaz rusesc, după ce chiar ea a cultivat o dependență excesivă față de Moscova, scrie Bloomberg.
Reducerea sau eventuala sistare a livrărilor de gaze naturale din Rusia riscă să fractureze unitatea Uniunii Europene în această iarnă.
La cinci luni de la debutul invaziei Rusiei în Ucraina, statele membre fac încă eforturi să vorbească pe o singură voce, atunci când acuză „șantajul” președintelui Vladimir Putin, care folosește energia ca pe o armă în conflictul său cu blocul comunitar.
Dar disputele din interiorul UE încep să fie tot mai tăioase și oferă un ecou al tensiunilor care au divizat blocul comunitar în timpul crizei financiare.
Marți, statele membre au convenit să își reducă voluntar consumul de gaze cu 15% în următoarele opt luni și să ia în calcul impunerea obligatorie a acestui obiectiv, în cazul unei crize majore în aprovizionare.
Acordul a fost unul de compromis, cu multe derogări, și a fost încheiat doar după ce țările din sud au respins o propunere inițială a Comisiei Europene.
Vicepremiera spaniolă Teresa Ribera a subliniat că planul inițial al Comisiei reprezenta un „sacrificiu disproporționat”, adăugând cu subînțeles: „Spre deosebire de alte țări, noi, spaniolii, nu am trăit peste posibilitățile noastre din punct de vedere energetic”.
Germania, cu sectorul său industrial uriaș și mare consumator de energie, este ținta unor resentimente.
Este cumva ironic că această țară - care ani de zile a acuzat Portugalia, Grecia și Spania de comportament economic iresponsabil - cere acum solidaritate din partea UE pentru a atenua impactul scăderii livrărilor de gaz rusesc, după ce a cultivat o dependență excesivă față de Moscova.
Un diplomat european care a vorbit cu Bloomberg sub acoperirea anonimatului a explicat că unele state membre ar putea fi reticente în a face sacrificii pentru Berlin, din cauza eșecului acestuia de a-și diversifica sursele de energie.
Criza euro
Unii oficiali UE se tem pentru ce va urma. Tensiunile, care au ajuns la apogeu în perioada cea mai gravă a crizei euro, ar putea reapărea la suprafață dacă criza gazelor va forța țările puțin dependente de Rusia să restricționeze consumul pentru companii și gospodării, a declarat un alt diplomat de rang înalt.
Dezbinarea din cadrul blocului comunitar a fost intensă în timpul crizei financiare. Apoi, noi diviziuni au izbucnit între statele membre din est și cele din vest în timpul crizei migrației din 2015-2016.
UE a reușit parțial să treacă peste această discordie în timpul pandemiei Covid-19, cu politica sa de achiziții comune de vaccinuri și cu înființarea fondului de redresare.
Unitatea celor 27 de state a fost consolidată și mai mult prin aprobarea a șanse runde de sancțiuni împotriva Rusiei, după debutul invaziei.
Interesant este că și limbajul folosit acum de oficialii Comisiei și de cel al unor state membre aduce aminte de perioada crizei financiare, observă Bloomberg.
Dacă atunci se vorbea despre anumite bănci, care erau prea importante pentru a fi lăsate să falimenteze, acum este vorba despre economia Germaniei.
Mai exact, dacă puternica industrie a țării va fi lăsată să se descurce singură cu criza energetică, consecințele ar fi prea dăunătoare pentru întreaga piața UE, au avertizat oficialii.
„O criză economică în Germania ar fi o criză a întregii economii europene”, a declarat ministrul german al economiei, Robert Habeck, în timpul unei călătorii la Praga și Viena, săptămâna trecută. Europa a devenit o „comunitate a destinului”, a adăugat el.
În așteptarea unei ierni complicate
Simone Tagliapietra, cercetător la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles, susține că a venit vremea ca unele datorii să fie plătite. „Nordul și-a arătat solidaritatea față de sud în timpul crizei COVID, așa că același lucru ar trebui făcut acum în sens invers”, a declarat Tagliapietra.
„Dar cum acest principiu nu va funcționa de unul singur, ideea mecanismului de compensare poate fi modalitatea de a asigura acest lucru și de a evita riscul fragmentării și al protecționismului energetic”, a spus el.
Tagliapietra a propus astfel instituirea unui mecanism de compensare pentru țările care vor face sacrificii.
Însă un oficial german de rang înalt a recunoscut că solidaritatea UE s-ar putea destrăma rapid în această iarnă, în cazul unei crize severe de aprovizionare.
Din acest motiv, Germania, care se confruntă cu dificultăți tehnice, inclusiv cu lipsa infrastructurii pentru gazul natural lichefiat, a investit 15 miliarde de euro pentru a cumpăra gaz de pe piață pentru stocare, ceea ce i-a iritat pe unii parteneri din UE, deoarece acest lucru a contribuit la creșterea prețurilor.
O întrerupere a aprovizionării cu gaz rusesc ar însemna că depozitele UE ar ajunge la 65%-71% din capacitate până la începutul lunii noiembrie, sub obiectivul de 80%, a estimat săptămâna trecută Comisia.
Acest lucru înseamnă că UE va avea un deficit de 30 de miliarde de metri cubi în timpul iernii, în condiții meteorologice normale și o aprovizionare continuă cu GNL, a precizat Comisia, avertizând că depozitele s-ar putea goli în mai multe state membre până în aprilie anul viitor.
Acest lucru ar însemna, de asemenea, că situația ar putea fi și mai gravă în iarna următoare, stocurile din octombrie 2023 putând ajunge la doar aproximativ jumătate din capacitate, potrivit simulărilor efectuate de Comisie.
Cu toate acestea, cei care au fost ținta presiunilor germane în urmă cu un deceniu rămân încrezători că solidaritatea va prevala, chiar dacă discuțiile aprinse pot amenința unitatea.
„Nu este momentul pentru noi diviziuni între nord și sud, am reușit să le depășim în timpul crizei Covid”, a declarat Miltiadis Varvitsiotis din Grecia, ministrul delegat pentru afaceri europene.
„Ar fi un pas înapoi din punct de vedere politic dacă am readuce aceste diviziuni”, a spus el.
![A aruncat toate hainele la 60 de ani! Salma Hayek s-a scăldat goală pușcă în ocean: «60 și recunoscătoare» [15 FOTO]](https://images.libertatea.ro/1/rkek9ljaHR0cHM6Ly9hcGktd2lkZ2V0cy5yaW5naWVyLnJvL3N0b3JhZ2UvdXBsb2Fkcy9hcnRpY2xlL055dEY3MU9FaHlrVFpONU54dkdhdVZ1Z3dkZlJKcU5XNjNQQkdhM2kuanBnkZMFzQHgzQEw3gABoTEE)
