Criza rachetelor antigrindină. O soluție eficientă din secolul trecut îi împarte în tabere atât pe agricultori, cât și pe judecătorii din România

Metodă inventată în SUA

Nu doar agricultorii s-au împărțit în două tabere. În urma scandalului pe tema rachetelor antigrindină, ministrul agriculturii a ales să asculte de gura lumii, iar judecătorii din Prahova și din București – sesizați cu anularea ordinului de ministru – au pronunțat hotărâri diametral opuse.

Sistemul antigrindină presupune lansarea unor rachete cu iodură de argint până la 9.000 de metri altitudine, în mijlocul norilor care prezintă risc ridicat de a produce grindină.

Grindina ia naștere în mod natural prin condensarea picăturilor de apă suprarăcită în jurul particulelor de praf care, în cădere, atrag și mai multe picături de apă. În acest fel, grindina crește în dimensiuni.

Iodura de argint pulverizată în interiorul norilor cu ajutorul rachetelor nu face altceva decât să asigure un număr exponențial mai mare de particule, astfel încât picăturile de apă să formeze grindină de mici dimensiuni.

Această metodă de „însămânțare a norilor” a fost inventată în SUA anilor 1946-1947, a ajuns în Europa în anii 1950-1960, iar în România a fost pusă în aplicare începând cu anul 2004.

• Impactul folosirii acestei tehnologii asupra mediului este foarte redus, deoarece iodura de argint este aproape inertă, insolubilă în apă și nu prezintă toxicitate pentru sol, plante, animale sau oameni.
• Iodura de argint împrăștiată de rachetele antigrindină intră în categoria nanoparticulelor.
• De exemplu, o particulă de praf atmosferic are între 1 și 100 de microni, în timp ce una de iodură de argint este cu 100 până la 1.000 de ori mai mică. 
• Pusă în comparație cu un organism viu, o particulă de iodură de argint e de 20-100 de ori mai mică decât o bacterie obișnuită.

Fermierii, convinși că rachetele antigrindină aduc seceta

Scandalul fermierilor împotriva folosirii sistemului antigrindină a început în anul 2020, când mai mulți agricultori din Prahova au susținut că acesta metodă produce secetă, deoarece au observat ei că norii se împrăștie când autoritățile folosesc rachete cu iodură de argint.

În mai 2024, Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice (APACPTC) Prahova s-a adresat autorităților centrale arătându-și nemulțumirea față de modul în care funcționa Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP).

• „Dacă vă duceți acum în Prahova, prin zona de deal, pe la Gura Vitioarei, și le spuneți că sunteți de la antigrindină, luați bătaie rău.
• Toată lumea de pe dealurile alea spune că li se usucă roșiile când se trage cu rachete antigrindină. Toată lumea era nemulțumită.
• Păi, cică n-avem studii prin care să dovedim că sistemul produce secetă! Păi, dacă mă uit pe cer și văd că se aude racheta și a luat norul. Dintr-odată se taie norii și se limpezește cerul! Din norul ăla negru care vine din deal, dinspre munte, odată se limpezește”, susținea Adrian Mocanu, președintele asociației care a cerut și obținut oprirea sistemului antigrindină. 

Celor din Prahova li s-au alăturat și alți fermieri, din județe precum Vrancea, Iași și Vaslui, care au protestat față de folosirea sistemului antigrindină:

• „Când vedem că vin norii și se aud rachetele și dintr-odată se limpezește cerul, e simplu, nu? Observația empirică eu zic că e mai importantă decât orice studiu”.
• „Încep să tragă și bum, și bum și se liniștește ploaia, se liniștesc și norii și nu pică nici fir de grindină și nu mai pică nici ploaie”.
• „Astea (rachetele – n.r.) cad în capul oamenilor. Am găsit în spatele caselor, am găsit lângă autostrăzi”.
• „Poate ploile care au fost anunțate… Se anunțau 30 de litri pe metru pătrat, la noi ajungeau 3 litri”.
• „Să ne lase să facem agricultură! Nu vrem să mai tragă cu aceste rachete pe care ei le numesc antigrindină, noi le numim anti-fermier”.

Unii dintre fermieri s-au ales cu dosare penale, după ce au aruncat cu pietre și bucăți de lemn în personalul stației antigrindină de la Bordeasca, județul Vrancea.

Când scandalul era în toi, ministrul agriculturii Florin Ionuț Barbu a cedat presiunilor și a emis Ordinul 300/26.07.2024, prin care a dispus suspendarea tragerilor cu rachete antigrindină în Prahova:

• „Astăzi am semnat ordinul de ministru pentru sistarea tragerilor cu rachete în judeţul Prahova. Peste 90% dintre fermierii din Prahova au adus semnături pentru sistarea sistemului de antigrindină.
• Ceilalţi fermieri, din alte judeţe, trebuie să îmi aducă pe proprie răspundere semnături că nu vor să se mai tragă cu rachete antigrindină.
• Dar nimeni nu va mai intra la despăgubiri pentru eventualele pagube produse ca urmare a căderilor de grindină în zonele respective”, a declarat ministrul agriculturii la vremea respectivă.

De partea cealaltă, viticultorii și pomicultorii s-au exprimat în favoarea folosirii sistemului antigrindină și au atacat ordinul ministrului în instanțe.

Soluții divergente în instanțe, pe cereri cu același obiect

În justiție, problema anulării Ordinului 300/26.07.2024 cerută de agricultorii care voiau reluarea activității sistemului antigrindină a fost dezlegată diferit de judecători cu același grad.

De exemplu, sesizate cu aceeași cerere în două procese diferite, Curtea de Apel Ploiești și Curtea de Apel București au pronunțat soluții diametral opuse.

Curtea de Apel Ploiești a respins ca inadmisibilă cererea agricultorilor prin care este solicitată suspendarea Ordinului privind activităţile de lansare a rachetelor antigrindină de către Grupul de Combatere Prahova.

Instanța prahoveană de contencios administrativ a considerat că reclamanții nu au motivat în niciun fel „existenţa pagubei iminente, astfel încât nu se dovedește îndeplinită această condiție, obligatorie potrivit dispozițiilor statuate de legiuitor”. 

Cu alte cuvinte, agricultorii nu au putut proba că plantațiile lor se află într-un pericol real din cauza fenomenelor meteo severe, iar judecătorii au dat dreptate Ministerului Agriculturii:

• „Ministerul Agriculturii a apreciat că nu este îndeplinită condiția pagubei iminente, întrucât posibilitatea căderilor de grindină deasupra zonei cu plantația de vie a reclamantei, de natură să îi creeze acesteia un prejudiciu cert, reprezintă o eventualitate, iar nu un eveniment viitor care cu siguranţă se va produce”, se arată în motivarea instanței.

Într-un dosar separat, pe data de 28 ianuarie 2026, Curtea de Apel București hotărât fix pe dos: a admis în parte cererea SC Astra Vest SRL și a anulat Ordinul 300/26.07.2024 prin care a fost suspendat sistemul antigrindină.

Curtea de Apel București: Rachetele nu produc secetă, ci dimpotrivă

Instanța din Capitală a reținut că sistemul antigrindină a fost implementat prin Hotărâre de Guvern (respectiv HG 256/2010), motiv pentru care nu poate fi suspendat prin Ordin de ministru, ci tot printr-o HG.

În plus, din documentele depuse la dosar, rezultă că sistemul antigrindină nu produce secetă ci, din contră, o creștere a volumului precipitațiilor:

• „Conform art. 9 alin. 5 din HG 30/2017 în exercitarea atribuţiilor sale, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale emite ordine şi instrucţiuni, aşadar aceasta este o normă cu caracter general care nu are relevanţă pentru obiectul specific al relaţiilor sociale reglementate prin ordinul supus controlului de legalitate.
• Din perspectiva competenţelor pe care le poate exercita pârâtul (Ministerul Agriculturii – n.r.) în subordinea căruia se află Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, potrivit unei vechi şi constante jurisprudenţe a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, competența recunoscută unei autorități publice nu poate fi exercitată decât de aceasta, astfel că autoritatea publică ierarhic superioară nu s-ar putea substitui autorității inferioare în virtutea dreptului de control ierarhic.
• În acord cu reclamanta, ordinul pârâtului (Ministerul Agriculturii – n.r.) are drept efect modificarea sau sistarea temporară a programului adoptat (prin Hotărâre de Guvern – n.r.) or, potrivit principiului simetriei formelor, o măsură de modificare a programului adoptat prin hotărâre de guvern trebuia realizată printr-un act echivalent.
• Analizând conţinutul programului, nicio dispoziţie a acestuia sau HG  nu prevede vreo competenţă a pârâtului (Ministerul Agriculturii – n.r.) de a suspenda funcţionarea sistemului naţional, ceea ce conduce la suspendarea efectelor acestuia printr-un act administrativ cu forţă inferioară hotărârii de guvern (n.r. – respectiv Ordin de ministru). În consecinţă, şi acest motiv de nelegalitate este întemeiat.
• În egală măsură, instanţa constată ca fiind vădit nelegală măsura suspendării activităţii şi din perspectiva faptului că activitatea de combatere a grindinei a fost sistată temporar fără a fi invocat niciunul dintre obiectivele legii sau condiţiile de funcţionare a sistemului.
• Instanţa observă că pârâtul, cu încălcarea prevederilor legale referitoare la competenţă, a dispus sistarea unui program a cărui funcţionare este impusă de lege, la solicitarea unor persoane nedeterminate în sarcina cărora a plasat întreaga responsabilitate pentru eventuale pagube, ceea nu poate fi acceptat ca un motiv pentru încetarea desfăşurării programului naţional în condiţii de legalitate şi de rigoare ştiinţifică.
• Sub acest aspect, autoritatea competentă a precizat că studiile ştiinţifice de specialitate precum şi experienţa practică a ţărilor care utilizează astfel de dispozitive pentru combaterea grindinei evidenţiază că cele mai eficiente nu sunt tunurile sonice, ci generatoarele terestre cu iodură de argint, iar aceeaşi autoritate a învederat că din studiile naţionale şi internaţionale elaborate sau analizate, nu a rezultat un impact negativ al intervenţiilor active în atmosferă, desfăşurate la nivel local asupra mediului sau regimului de precipitaţii.
• Din cercetările ştiinţifice reiese faptul că lansarea rachetelor antigrindină nu produce secetă, ci conduce la o creştere uşoară a precipitaţiilor, precum şi la o uniformizare uşoară a acestora (fila 119).
• De asemenea, studiul invocat de pârât în cadrul activităţilor experimentale trebuie realizat tot de către Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor după cum rezultă din prevederile art. 35 din Legea 173/2018 (…)
• Mai mult, chiar pârâtul afirmă că de la implementarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a precipitaţiilor au fost realizate mai multe studii ştiinţifice privind impactul asupra mediului, care pot fi accesate pe site-ul autorităţii competente, niciun dintre aceste studii nesusţinând nici necesitatea măsurii şi nici argumentul referitor la funcţionarea efectivă a sistemului.
• De altfel, existenţa acestora şi funcţionarea efectivă a sistemului, deja de foarte mulţi ani, denotă că activităţile experimentale invocate de către pârât au depăşit etapa activităţii preliminare de exploatare, neexistând niciun argument legal sau faptic care să conducă la întreruperea funcţionării sistemului, ceea ce aduce programul aprobat prin HG 256/2010, aplicabil rationae temporis, la momentul anterior aprobării sale.
• Pentru toate considerentele anterior expuse, instanţa va dispune anularea Ordinului 300/26.07.2024”, se arată în Hotărârea nr. 89/2026.

Ministerul Agriculturii a declarat recurs împotriva acestei hotărâri, iar cauza va fi soluționată definitiv pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Drept la replică transmis de fermierii din Prahova

Ulterior publicării articolului, o asociație a producătorilor agricoli din județul Prahova a transmis pe adresa redacției un drept la replică. Îl redăm integral mai jos, sub formă de document PDF:

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro