CTP continuă duelul de la distanță cu Ion Țiriac. L-a numit „oligarh pacifist” și a făcut trimitere la perioada sovietică

CTP l-a numit „oligarhul pacifist” și a făcut trimitere la propaganda din perioada comunistă, afirmând că retorica miliardarului reflectă un tip de antiamericanism popular în România în timpul Războiului Rece dintre SUA și URSS, când rușii susțineau că „Luptăm pentru pace”, iar noi am preluat atunci lozinca.

„Atitudinea oligarhului Ion Țiriac este echivalentă cu agitpropul Luptei pentru Pace, întreținut de Kremlin în perioada războiului rece. «Imperialist american/Cădea-ți-ar bomba în ocean!», «Noi vrem pace în Balcani/Fără anglo-americani!» – anii 50 în România. «„Vrem cantine și spitale/Nu vrem arme nucleare!», «Iubiți-vă pe tunuri!» se intona răgușit la Cenaclul Flacăra, variațiuni autohtone la internaționalul «Make Love Not War!»”, a scris CTP pe Facebook.

El a adăugat că propaganda sovietică de atunci, care promova lozinci pacifiste și manifestații pentru pace, avea în realitate drept scop să descurajeze țările europene libere să-și dezvolte propriul sistem de apărare.

În opinia sa, „oligarhul Țiriac” a creat o falsă opoziție între apărarea dată de NATO și alocarea de bani pentru sport și sănătate.

„Bineînțeles că este necesară sprijinirea Sportului și Sănătății de către stat, dar nicidecum prin reducerea bugetului Armatei! Dacă Ucraina nu ar fi avut o armată antrenată ani de zile de americani și armament primit din Occident, acum nu mai exista limba ucraineană, cultura, sportivii Ucrainei, câți ar mai fi fost în viață, deveneau reprezentanții Republicii Populare Ucrainene din Federația Rusă, iar principalele măsuri de sănătate publică luate de ruși ar fi fost arestarea și executarea sau deportarea pe capete a ucrainenilor «naziști»”, a afirmat gazetarul.

Recomandări

Inspectoratul de Stat în Construcții, cuibul protejaților de partid. Cine conduce instituția și pe ce filieră a ajuns în funcție

La ce s-a referit CTP

Cuvântul oligarh provine din greacă, înseamnă pe scurt „puterea celor puțini”, se referă la persoane foarte bogate și influente și are conotație negativă. În Rusia, oligarhii au câștigat o putere considerabilă în perioada de tranziție după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.

Agitprop este un termen derivat din cuvintele „agitație” și „propagandă” și se referă la activități sau campanii menite să influențeze opinia publică în scopuri politice sau ideologice. Acest termen a fost asociat cu propaganda comunistă, în special în Uniunea Sovietică, unde se folosea pentru a descrie metodele prin care se promovau ideologiile comuniste.

De unde a plecat scandalul CTP-Țiriac

Totul a plecat de la faptul că Ion Țiriac a spus pentru GSP că „nu îi trebuie NATO” și nici baze militare în România pentru că nu vrea război. „Eu nu vreau război. Nu-mi trebuie NATO, nu-mi trebuie bază militară, nu-mi trebuie nimic. Îmi trebuie să am un popor sănătos și nu-l mai am din cauza faptului că nu investesc jos, jos, la răsaduri. Acolo nu investesc”, a afirmat Ion Țiriac, invitat recent la emisiunea lui Ovidiu Ioanițoaia, „Prietenii lui Ovidiu”.

Recomandări

„I-am întins bucuros mâna și mi-a aruncat cu un lichid în față. Am crezut că îmi dăduse cu acid”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (II)

Apoi, Cristian Tudor Popescu a scris că miliardarul a fost racolat de Securitatea comunistă în 1963 ca să „încadreze informativ sportivi și delegați străini suspecți” și că, deoarece „Titi Țiriac” nu a fost „eficient”, atunci „o fi fost mai performant în a turna Securitatea la KGB”, deși Țiriac nu a făcut nicio trimitere la el.

GSP a scris acum 14 ani că fostul tenisman a semnat un angajament de colaborator în 1963 și a dat două note informative, apoi a fost abandonat de fosta Securitate comunistă pentru „rea voinţă”. Verdictul CNSAS în cazul lui Ion Țiriac a fost: „Nu a făcut poliţie politică”. În 2007, Ţiriac a mers la sediul CNSAS, unde şi-a studiat dosarele, și a spus că nu a colaborat cu fosta Securitate.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro