Cu războiul la frontieră, România nu produce nici măcar praf de pușcă. Soluțiile pentru a dinamiza producția de armament

Industria de apărare românească a fost în ultimul deceniu mai mult cu un picior în groapă, cu pierderi și ștergeri de datorii, proteste ale angajaților pentru salarii mai mari, cu scandaluri privind achiziții dubioase și cu rapoarte ale Curții de Conturi ce au constatat nereguli.

Cloșca cu puii

Companiile de apărare din România sunt îndeosebi în subordinea Ministerului Economiei, la care se adaugă o serie de companii privatizate între timp, precum Aerostar Bacău.

În principal, acestea sunt: Romarm – care are 16 filiale ce operează independent, la care se adaugă Avioane Craiova și Romaero.

Filialele Romarm sunt:

• Tohan Zărnești
• Carfil SA
• Uzina Mecanică Cugir
• Fabrica de Arme Cugir
• Uzina Mecanică București
• Uzina Mecanică Sadu
• Arsenal Reșița
• Uzina Mecanică Plopeni
• Pirochim Victoria
• Metrom SA
• Uzina de Produse Speciale Făgăraș
• Fabrica de Pulberi Făgăraș
• Uzina Mecanică Mija
• Automecanica Moreni
• Uzina de Produse Speciale Dragomirești
• Electromecanica Ploiești.

Praful de pe pușcă

Praful de pușcă se producea la Făgăraș, dar unitatea s-a tot reorganizat din anii ’90 încoace, iar apoi a intrat în insolvență.

Fostul ministru al Economiei Florin Spătaru afirma în anul 2022, în cadrul unui interviu la DC News, că România nu mai produce praf de pușcă pentru că nu mai are materiile de bază.

Recomandări

Câți bani au costat zborurile speciale ale lui Klaus Iohannis în 11 ani (2015-2025). DOCUMENTE

„Vă dau un exemplu clar, pentru că vorbim şi de industria apărării. Aceasta e în subordinea Ministerului Economiei. Pentru a produce pulberea de puşcă, ai nevoie de anumite produse de bază, care nu mai sunt disponibile în România”, spunea atunci Spătaru.

România importă din Serbia materia necesară.

Fabrică nouă cu Rheinmetall

Între timp, România a pus bazele unui parteneriat cu grupul german Rheinmetall pentru producția de praf de pușcă.

Abia în luna decembrie 2024, Guvernul anunța că a fost aleasă locația fabricii. Aceasta va fi o investiție de 2,5 miliarde de lei la Victoria, în județul Brașov, din care 47 de milioane de euro vor veni de la Comisia Europeană, conform Capital.ro.

Protestele salariaților

În luna noiembrie, angajații Romarm au protestat la Fabrica de Pulberi din Făgăraș, acuzând fondul insuficient de salarii, conform Adevărul. Angajații au mai protestat și în februarie 2023 din cauza neplății drepturilor salariale.

Aceștia acuzau că dialogul cu Romarm și cu Ministerul Economiei este dificil de realizat.

Proteste au fost în noiembrie 2024 și la Fabrica de Arme Cugir, salariații reclamând lipsa contractelor și cerând demisia ministrului Economiei de la acel moment, pesedistul Radu Oprea.

Recomandări

Interpelare în Parlament, după un articol din Libertatea. Ministerele Economiei și Apărării dau vina unul pe altul cu privire la fabricile de armament

„Nu noi, salariaţii, trebuie să aducem contracte şi comenzi, sunt oameni plătiţi, şi unii foarte bine şi mă refer aici la Consiliul de Administraţie”, acuza Ioan Neagu, unul dintre sindicalişti, conform Digi24.

„Dacă nu era Putin, eram închiși”

Acesta susținea lipsa de implicare a politicienilor, acuzând scăderea comenzilor de-a lungul anilor.

„Am mai spus şi o spun încă o dată: dacă nu era Putin, eram închişi, fraţilor!”, acuza acesta. Sindicalistul completa atunci că din 1990 încoace, industria de apărare a mers tot în picaj și nici după declanșarea războiului din Ucraina, aceasta nu este asigurată cu contracte.

Problema de fond este că Armata cumpără de la companii străine pentru a avea armament modern, iar acest lucru duce la excluderea companiilor românești de stat.

O altă problemă o constituie lipsa offsetului la achizițiile militare. Mai exact, la fiecare achiziție de tehnică militară, statul poate impune întoarcerea în economia românească a unui procent de 80% din sumele de bani cheltuite. De obicei, acest lucru se face prin realizarea de parteneriate cu firme locale a multinaționalelor care câștigă licitațiile.

Polonia a realizat astfel de contracte cu offset, însă România a preferat achizițiile directe.

Recomandări

Cuvintele rostite de Sorina Pintea la ultimul termen al procesului. Fosta ministră a fost prinsă cu șpaga în pungă. Avocat: „Scopul mitei nu are nicio urmă de sens”

Dosarul Romarm pentru măștile neconforme

Acestea nu sunt singurele proiecte în care a fost implicată Romarm. În 2020, compania a achiziționat din China, prin intermediari, o linie de producție de măști sanitare.

Această linie nu a funcționat niciodată, iar Direcția Națională Anticorupție (DNA) a demarat un dosar legat de aceasta. În acesta sunt vizați fostul director al Romarm Gabriel Țuțu, dar și antrenorul Victor Pițurcă.

Raportul Curții de Conturi pe 2020 semnala la rândul său mai multe nereguli în timpul mandatului lui Țuțu.

Modernizarea avioanelor IAR, în întârziere

Avioane Craiova este producătorul avioanelor IAR. În 2021, ziarul Adevărul scria că societatea se află aproape de insolvență, iar Ministerul Economiei a propus ștergerea datoriilor de 45,48 milioane de lei.

Guvernul a șters datoriile în același an pe motiv de securitate națională, după cum scria Profit.ro, dar în 2023, publicația Newsweek scria că societatea nu a putut moderniza modelele IAR-99 la timp, iar piloții Armatei nu au pe ce să se antreneze.

Reprezentanții companiei spuneau la acel moment că erau gata trei aparate, dar mai trebuiau și omologate.

În martie 2024, Hotnews scria că Avioane Craiova nu livrase niciunul dintre cele 10 avioane IAR-99 Standard Modernizat.

Romaero, în insolvență

Tot în portofoliul Ministerului Economiei se află compania Romaero Băneasa. Compania, care se ocupă cu lucrări de mentenanță la avioane, se află în insolvență de anul trecut.

Compania este vizată de rechinii imobiliari, care sunt atrași de cele 34 de hectare de teren din nordul Capitalei, evaluate la 270 de milioane de euro.

În încercarea de a atrage investitori în companie, Guvernul a decis în iunie 2024 ca datoriile de 466 de milioane de lei ale companiei către Fisc să fie preluate de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAS), conform Profit.ro.

Corvetele-fantomă de la Șantierul Naval Mangalia

O altă companie aflată în insolvență este Șantierul Naval Mangalia, pe fondul retragerii olandezilor de la Damen.

Olandezii s-au contrat cu statul în privința legii guvernanței corporative, dar principala problemă a fost achiziția corvetelor de către Ministerul Apărării.

Licitația de un miliard de euro pentru cele patru corvete fusese câștigată de grupul francez Naval în 2019, iar acestea urmau să fie făcute la Mangalia.

Ministerul Apărării a anulat însă licitația în 2023, după ce Naval a cerut mai mulți bani. Corvetele nu au mai fost făcute, iar șantierul este aproape de faliment.

Plecarea Damen a adus la rândul ei un scandal, căci grupul olandez cumpărase cei 51% ai săi de la Daewoo, dar apoi a cedat 2% către statul român.

Între timp, totul a degenerat într-un război juridic total între cele două părți, Damen dând în judecată România la Curtea de arbitraj de la Viena.

Rachete pentru Patriot

Există însă și proiecte prin care statul vrea să revitalizeze activitatea din industria de apărare.

Romarm a semnat în anul 2022 un memorandum cu Raytheon, parte a concernului american RTX, pentru producerea de rachete SkyCeptor în România, la Electromecanica Ploiești Acestea sunt cele folosite de sistemele Patriot.

Un alt ministru al Economiei, Radu Oprea, declara la Digi24 în aprilie 2024 că țara noastră realizează deja rachete și are discuții pentru producerea mai multora.

Transportoare Piranha

Un alt proiect este producerea de transportoare Piranha. În 2023, Ministerul Apărării solicita Parlamentului aprobarea pentru achiziția a 150 de transportoare Piranha, contract estimat la 674 de milioane de dolari. Acestea se fac la Uzina Mecanică București, împreună cu grupul american General Dynamics.

Turelele lor au fost realizate în Bacău de către compania israeliană Elbit.

Armata a primit 94 de transportoare și urma ca până în iulie anul trecut să mai primească alte 47, conform directorului Uzinei Mecanice București, Mihai Rafiu, citat de Agerpres.ro.

Obuze la Reșița

Concomitent, în aprilie 2024, ziarul Puterea scria că, la 15 ani de la ultima comandă, Arsenal Reșița, aflată în conservare, va produce din nou obuze.

La acel moment a fost semnat un protocol între companie și firma Torman International, care are acționariat englezesc.

În noiembrie 2024, site-ul ExpressdeBanat.ro scria că fabrica este pe punctul de a începe producția, directorul de la Arsenal, Ionuț Chisăliță, afirmând că există însă o serie de întârzieri ce nu puteau fi anticipate.

Ministerul Economiei nu a răspuns până acum întrebărilor Libertatea.

Președintele interimar Ilie Bolojan a afirmat recent că societățile de apărare vor trece de la Ministerul Economiei la Ministerul Apărării pentru susținerea industriei militare.

Urmărește-ne pe Google News