Culisele concedierilor de la Senat. În ultimii doi ani și jumătate, peste 50 de angajări au fost pe filieră PNL
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Situația de la Senat e în continuare tensionată, în condițiile în care în coaliție, în spatele ușilor închise, părerile privind reorganizarea instituției, prin renunțarea la peste 150 de angajați, sunt împărțite. Mai mult, potrivit informațiilor Libertatea, pe filieră liberală au fost angajate de la jumătatea lui 2022 până în prezent peste 50 de persoane.
Cuprins:
Cîțu, Gorghiu și Ciucă au adus angajați noi
Numărul angajaților și al posturilor de la Senat a fluctuat de la lună la lună, după cum arată datele publice consultate de Libertatea. De exemplu, potrivit statisticilor Ministerului de Finanțe, la nivelul lui noiembrie 2024, la Senat erau 894 de posturi ocupate. În urmă cu aproape trei ani, în toamna lui 2021, când la putere a venit noua coaliție, formată din PSD, PNL și UDMR, la Senat erau 852 de posturi ocupate. La acea vreme, șef al Senatului era Florin Cîțu.
În iunie, când vicepreședintă cu atribuții de președintă a devenit Alina Gorghiu, numărul posturilor ocupate de la Senat era de 878. Diferențele de posturi ocupate nu sunt foarte mari, dar în aceste perioade au fost și plecări din instituție (fie demisii, detașări etc).
Cu toate acestea, surse politice care cunosc bine situația angajărilor au punctat că în perioada în care Alina Gorghiu a fost vicepreședintă cu atribuții de președintă (iunie 2022 – iunie 2023), apoi Nicolae Ciucă a preluat funcția de președinte al Senatului (iunie 2023 – decembrie 2024), peste 50 de persoane au fost angajate prin intermediul Biroului președintelui (aproximativ 10) și prin grupul parlamentar al PNL, peste 40.
În acest moment, urmează ca în coaliție să mai fie purtate discuții despre evoluția reformei, dinspre PSD fiind cerută, pentru moment cel puțin la Senat, o analiză temeinică privind restructurările pe care le vrea Ilie Bolojan. De asemenea, sunt încercări de găsire a unor alte soluții pentru reducerea cheltuielilor, în condițiile în care niciun lider al coaliției nu a ridicat problema ajustării veniturilor din suma forfetară, a cazării sau a diurnelor.
Un alt motiv de revoltă printre salariații de la Senat e legat și de partea de carburant, unde cota lunară pentru Ilie Bolojan este de 800 de litri, în timp ce membrii Biroului Permanent, liderii de grup și secretarul general au 600 de litri. De exemplu, o mașină Dacia Duster sau Dacia Logan are o capacitate de 50 de litri a rezervorului. Acest lucru ar însemna 16 sau 12 plinuri de carburant.
Iar toate acestea vin în contextul în care nici aleșii de multe ori nu excelează la locul de muncă. Activitatea propriu-zisă a senatorilor nu a ieșit în evidență. De exemplu, în 2024, doar în prima jumătate a anului, au trecut tacit, adică fără dezbatere și fără un vot dat în plen, 60 de proiecte de lege, iar uneori programul de muncă e destul de aerisit, cu o singură zi de plen, două de comisii, iar alte două în circumscripții, unde nu există vreun mod de verificare/cuantificare a faptului că într-adevăr un senator muncește.
Marile probleme invocate de sindicate și jocul de glezne al coaliției
Săptămâna trecută, după ce în Biroul Permanent a trecut memorandumul privind reducerea posturilor, mai multe sindicate ale angajaților din Senat, afiliate Blocului Național Sindical, au protestat pentru mai multe aspecte ale demersului de austeritate la nivelul Senatului: i) lipsa transparenței (decizii luate fără criterii clare, riscând discriminări și măsuri arbitrare; ii) încălcarea legislației (proiectul de hotărâre contravine legilor în vigoare – Legea nr. 7/2006, Codul Administrativ și Codul Muncii; iii) impact negativ asupra eficienței muncii (reducerea personalului va supraîncărca angajații rămași, afectând calitatea procesului legislativ); iv) lipsa unei analize fundamentate (reorganizarea nu este susținută de o evaluare detaliată a necesarului de personal).
Un aspect de care coaliția de guvernare a evitat să se atingă este cel al sinecurilor din consiliile de administrație, cu toate că de fiecare dată când PSD sau PNL a fost în opoziție a avut asemenea demersuri. De exemplu, PNL are din 2019 un proiect de lege, deja adoptat de Senat, dar care e ascuns în sertarele de la Camera Deputaților de peste cinci ani, prin care este redus numărul membrilor din consiliile de administrație și cele de supraveghere. Așadar, structurile acestea ar fi mult mai suple, în cazul în care, de exemplu, la unele numărul ar fi între 3 și 5 membri, nu între 5 și 7 membri.
Și PSD a mimat reformarea acestor structuri, cu toate că inclusiv Marcel Ciolacu (alături de alte câteva zeci de parlamentari social-democrați) a depus un proiect deja trecut de Senat (fiind acum în Cameră, ca for decident), dar care e la Comisia juridică, Comisia de industrii și Comisia de reformă economică din octombrie 2021, inițiativă prin care lefurile erau mult limitate pentru cei din consiliile de administrație și cele de supraveghere, dar și prin care o persoană putea să fie membră în cel mult două consilii de administrație sau de supraveghere.
iugavirgil 28.01.2025, 14:13
Dacă angajații din senat și camera vor opri lucrul o săptămână, sigur aleșii poporului majoritatea afoni în domeniul legislativ for ceda unele din beneficii . Doar un pic de curaj la sindicate și va începe reforma reala . Niciodată politicienii nu vor face reforme decât dacă sunt presați sa le facă.