Cum a ajuns România, în 2025, în presa internațională

Alegerile prezidențiale din luna mai, câștigate de Nicușor Dan, și evenimentele premergătoare au beneficiat de o atenție sporită și în presa internațională, astfel că au apărut numeroase articole despre politica internă a României. Dar Transtelex a ales și alte tipuri de subiecte, pentru fiecare lună a anului.

Ianuarie – intrarea completă în Schengen și furtul tezaurului dacic în Olanda

Anul 2025 a început cu sărbătoare, deoarece România a devenit oficial membru cu drepturi depline al spațiului Schengen. Numeroase publicații internaționale au relatat despre acest lucru, iar în multe cazuri au apărut analize detaliate privind semnificația politică și avantajele practice ale aderării. Agenția italiană de presă ANSA a ales însă o abordare cu totul diferită și a relatat evenimentul cu o concizie aproape anecdotică. Titlul știrii suna astfel: România a intrat în spațiul Schengen, primul care a trecut granița a fost un câine. A fost atașat și un videoclip cu câinele care se îndrepta spre Ungaria și care, în aplauzele celor prezenți, a trecut granița exact în momentul ridicării barierei.

Tot în ianuarie 2025 a avut loc furtul de opere de artă care a adus România în mod constant în presa internațională pentru o perioadă. După cum se știe, mai multe piese emblematice ale tezaurului dacic au fost furate dintr-un muzeu din Olanda. Numeroase instituții media străine au relatat despre caz, inclusiv The Guardian. Ziarul britanic a scris că acțiunea desfășurată în zori a generat tensiuni politice și culturale serioase între România și Olanda. Autori necunoscuți au pătruns în clădirea Muzeului Drents din Assen cu ajutorul unor explozibili și, în câteva minute, au furat mai multe obiecte de o valoare excepțională, împrumutate din România. Piesa cea mai importantă a jafului a fost coiful de aur de la Coțofenești, vechi de aproape 2.500 de ani.

România a primit în septembrie despăgubiri pentru „aurul dacic” furat, însă experții au căzut de acord că suma a fost ridicol de mică în raport cu valoarea reală, istorică și culturală.

Februarie – O critică la adresa lui Radu Jude și o nuntă anulată în Italia

Deoarece alegerile prezidențiale din România au avut loc în luna mai, în primele cinci luni ale anului au apărut relativ puține materiale în presa internațională care să nu fie legate de politică internă sau externă. Cu toate acestea, în februarie au existat și alte subiecte. Spre exemplu, The Guardian a publicat o critică a filmului Kontinental 25, regizat de Radu Jude.

Potrivit ziarului britanic, filmul este un portret furios, satiric și intenționat supraîncărcat al societății românești contemporane, care plutește între speranță și deziluzie totală. Critica evidențiază motivele vizuale recurente ale lui Jude, precum personajul feminin central și spațiile montate în paralel, care accentuează sentimentul de derivă lipsită de sens și experiența goliciunii vieții urbane. Conform articolului, Jude ironizează vinovăția autoflagelantă, dar în esență egocentrică, iar acest lucru este amplificat de contextul etnic și politic.

Tot în februarie, răsfoind agențiile de știri italiene, am dat peste o poveste aproape de telenovelă. Un articol prezenta un caz penitenciar din Italia care a stârnit ecouri puternice, avându-l în centru pe Ion Nicolae, cetățean român în vârstă de 51 de ani, deținut în închisoarea Rebibbia din Roma. Bărbatul urma să se căsătorească pe 24 februarie cu partenera sa, Micaela Tosato, în localitatea Bovolone din nordul Italiei, însă nunta a fost anulată în ultimul moment, după ce judecătorul de supraveghere din Roma i-a interzis deținutului să părăsească penitenciarul. Deși dreptul la căsătorie nu a fost pus sub semnul întrebării, judecătorul a insistat ca și ceremonia să aibă loc exclusiv între zidurile închisorii Rebibbia. Acest lucru a dus însă la anularea petrecerii și a festivităților. Deși mai multe organizații pentru drepturile deținuților au intervenit, acest lucru nu a fost suficient pentru obținerea permisiunii.

Martie – Paștele cailor și un concurs de cosmetică pentru animale

În martie, pe site-ul agenției chineze Xinhua au fost puse două fotoreportaje despre evenimente despre care presa românească a scris puțin sau deloc.

Unul dintre ele prezenta Tudorița, cunoscută și ca Paștele cailor, o sărbătoare de primăvară celebrată anual de comunitatea bulgară din Târgoviște. Tradiția își are originea într-o perioadă în care traiul era strâns legat de agricultură și de animalele care ajutau la muncă, în special de cai. Înainte de începerea muncilor agricole de primăvară, gospodarii merg cu caii împodobiți la biserică pentru a primi binecuvântare atât pentru semințe, cât și pentru animalele ale căror forță și sănătate influențau succesul întregului an. După slujbă, caii primesc pâini mici, coapte special pentru această ocazie, iar comunitatea defilează împreună pe străzile orașului, pentru ca toată lumea să poată vedea caii împodobiți cu clopoței și panglici roșii.

Într-un alt fotoreportaj scurt, Xinhua a menționat și Pet Expo 2025, organizat la București. Deși în presa românească există puține relatări de la fața locului, agenția chineză a publicat câteva imagini de la concursul de „pet styling”.

Aprilie – Meșteșugul tradițional al cositului

În seria The Age of Extinction a publicației The Guardian a apărut un reportaj din Transilvania care atrage atenția asupra importanței cositului tradițional și a producerii fânului. Articolul susține că aceste pajiști îngrijite manual, prin metode tradiționale, se numără printre cele mai diverse ecosisteme terestre din Europa, fiind habitat pentru sute de specii de plante, insecte, fluturi și păianjeni, a căror supraviețuire este strâns legată de munca umană.

The Guardian a notat că în România, mai ales în Transilvania, există încă suprafețe extinse de astfel de terenuri, într-o proporție mult mai mare decât în alte părți ale Europei, unde agricultura intensivă și utilizarea îngrășămintelor chimice au distrus aproape complet pajiștile înflorite. Articolul a fost preluat în aprilie și de Transtelex.

Mai – Nicușor Dan a devenit președintele României, iar olandezii nu îi găseau pe hoții care au furat tezaurul

În luna mai, presa internațională a fost dominată aproape exclusiv de alegerile prezidențiale, câștigate de Nicușor Dan, cel puțin în ceea ce privește România. Chiar din timpul selecției materialelor era evident că rezumatul lunii mai va fi destul de sărac, deoarece abia dacă existau articole care să nu se refere direct la alegeri. Din curiozitate, am căutat pe site-urile agențiilor de presă din mai multe țări – Finlanda, Spania, China sau India – și am verificat ce apare despre România, a notat Transtelex.

Rezultatul a fost aproape identic de fiecare dată: fie nu existau deloc articole despre România în luna mai, fie toate se refereau la alegeri și la consecințele lor politice. Totuși, pe un site de știri olandez, Dutch News, am găsit un material care prezenta noi informații despre cazul comorilor dacice.

Potrivit presei, în dosar a apărut o posibilă legătură cu banda de motocicliști olandeză Hardliners, interzisă de autorități, precum și cu grupări criminale românești. Procurorul general al României, Alex Florența, a confirmat pentru publicația olandeză că este investigată și „pista românească” și a precizat că, la mijlocul lunii mai, o echipă de anchetatori români s-a deplasat în Olanda pentru a sprijini autoritățile locale.

Conform informațiilor RTL, jaful ar fi fost comandat de un infractor român care intenționa să folosească obiectele de aur furate ca monedă de schimb pentru obținerea unei pedepse mai blânde. Organizarea ar fi fost realizată de banda Hardliners, care ar fi implicat și alți complici. Parchetul olandez nu a comentat detaliat aceste informații, însă, la șapte luni de la evenimente, știm că suspecții se află în continuare în arest preventiv.

Iunie – Marșul gay Pride, Greenpeace și frații Tate

Odată cu încheierea alegerilor, presa internațională părea să respire mai ușor, iar la începutul verii, subiectele românești au început din nou să apară mai des. În iunie, de exemplu, agenția americană Associated Press a publicat un amplu reportaj de la fața locului despre manifestația organizată de comunitatea LGBT din București. Evenimentul a fost deosebit de important, marcând 20 de ani de existență, și s-a desfășurat într-un climat politic tensionat, deoarece în perioada electorală 2024–2025, discursul instigator la ură și violența împotriva comunității LGBTQ+ s-au intensificat vizibil.

Potrivit AP, zeci de mii de susținători LGBTQ+ au ieșit pe străzile Capitalei, conform datelor ACCEPT. Organizația explică acest fenomen prin consolidarea forțelor politice de extremă dreapta și conservatoare într-o societate deja puternic religioasă. Organizatorii afirmă că aceste presiuni nu îi descurajează, ci le întăresc determinarea de a lupta pentru drepturile lor, chiar dacă România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în clasamentul ILGA-Europe 2025 privind situația juridică și politică a persoanelor LGBTQ+.

Tot în iunie, Deutsche Welle a relatat despre un alt caz care a generat dezbateri ample: compania de stat Romgaz a intentat un proces împotriva Greenpeace România, solicitând dizolvarea organizației de mediu. Analiștii avertizează că nu este un caz izolat: în ultima perioadă, mai multe ONG-uri de mediu și pentru drepturile omului au fost supuse presiunilor prin controale, sarcini administrative și campanii de discreditare.

În iunie a reapărut și cazul fraților Tate. The Guardian a relatat că Andrew Tate, influencer britanico-american, a fost prins de poliție șofând cu 196 km/h.

Iulie – Atacul de urs de pe Transfăgărășan și „nagyírásos”

În Italia, moartea unui turist motociclist pe Transfăgărășan, în urma unei întâlniri cu un urs, a avut un ecou puternic în presă. Deși în România, tema prezenței urșilor și a siguranței publice a revenit intens în discuție, presa italiană s-a concentrat, în mod firesc, asupra victimei, care era cetățean italian.

Agențiile italiene au relatat că Omar Farang Zin, în vârstă de 48 de ani, a murit în urma atacului, trupul său fiind repatriat, iar funeraliile având loc în localitatea natală Ferno, din provincia Varese. După tragedie, pe rețelele sociale au apărut numeroase comentarii jignitoare și speculații. Primarul orașului, Sarah Foti, a cerut respect și înțelegere în numele familiei, subliniind că videoclipurile și zvonurile răspândite nu au legătură cu circumstanțele reale ale decesului.

Pentru ca luna iulie să nu fie marcată exclusiv de tragedii, Deutsche Welle a realizat și un reportaj de cinci minute despre „nagyírásosul” din Kalotaszeg. Materialul face referire la cazul în care brandul Mango a preluat motive tradiționale din zonă pentru o colecție vestimentară. Deși subiectul a stârnit controverse în România încă din septembrie 2024, jurnaliștii Deutsche Welle au considerat că tema rămâne relevantă.

August – A murit Ion Iliescu

În august, subiectele românești au devenit din nou mai rare în presa internațională, însă o știre a apărut constant în mai multe publicații: moartea lui Ion Iliescu. BBC a relatat că Ion Iliescu, primul președinte ales liber al României, a murit la vârsta de 95 de ani. Politicianul, care suferea de cancer pulmonar, fusese internat la București de la începutul lunii iunie.

BBC a trecut în revistă principalele momente ale carierei sale: a condus țara între 1990 și 1996 și între 2000 și 2004, fiind asociat cu aderarea României la NATO și demararea integrării europene. În același timp, rolul său în evenimentele sângeroase din 1989 și în reprimarea mineriadelor din 1990 rămâne controversat. Deși a fost acuzat de crime împotriva umanității, nu a existat niciodată o condamnare definitivă.

Septembrie – Muncitor nepalez agresat și acuzații de xenofobie

În septembrie, un caz care a avut un ecou puternic și în presa românească a atras atenția presei internaționale: un muncitor din Nepal a fost atacat la București doar din cauza originii sale. Într-un reportaj Deutsche Welle, victima a vorbit despre experiența sa, iar cazul a fost plasat într-un context mai larg al creșterii extremismului în România.

Mărturiile victimelor, ONG-urilor și activiștilor susțin că muncitorii străini se confruntă zilnic cu dificultăți serioase, tensiuni sociale și lipsuri în procesul de integrare.

Octombrie – Sfințirea Catedralei Naționale și cărți în limba română în închisorile italiene

La București a fost sfințită Catedrala Națională, construită timp de 15 ani, care a devenit cea mai mare biserică ortodoxă din lume. Publicația franceză Le Monde a relatat despre eveniment, descriindu-l drept un moment de mândrie națională, dar și de controverse aprinse, în special din cauza costurilor uriașe, acoperite în mare parte din fonduri publice. La ceremonia din 26 octombrie au participat mii de credincioși, preoți și pelerini, iar slujba a fost transmisă și pe ecrane gigant.

Clădirea monumentală a devenit un nou reper al Capitalei: are 127 de metri înălțime, o capacitate interioară de aproximativ 5.000 de persoane și poate primi peste 23.000 de oameni în esplanadă. Catedrala este dotată cu un iconostas uriaș, lifturi, săli de concerte și adăposturi antinucleare. Evenimentul a marcat centenarul Patriarhiei Române și 140 de ani de la obținerea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, în prezența liderilor religioși și ecumenici.

În octombrie a fost menționată și o inițiativă de cu totul altă natură. O agenție de presă italiană a relatat că la închisoarea Secondigliano din Napoli a fost lansat programul „O carte pentru toți”, prin care deținuților români li se oferă cărți în limba română. Scopul este ca în toate penitenciarele implicate să existe posibilitatea lecturii în limba maternă.

Noiembrie – Sistemul RetuRo și Mircea Cărtărescu

La fiecare câteva luni, presa românească publică statistici despre succesul sistemului de returnare a ambalajelor RetuRo. În noiembrie, chiar și The Guardian a realizat un reportaj pe această temă. Ziarul britanic notează că România a reușit în doi ani o schimbare dramatică în domeniul reciclării, după ce anterior fusese unul dintre cei mai slabi performeri din UE: între 2011 și 2021, rata de colectare a ambalajelor de băuturi era de doar 11–14%. La finalul lui 2023 a fost lansat cel mai mare și mai eficient sistem de returnare din lume, SGR. Rezultatele sunt spectaculoase: în unele luni, rata de colectare ajunge la 94%, iar între noiembrie 2023 și septembrie 2025 au fost returnate 7,5 miliarde de sticle și doze, însumând peste jumătate de milion de tone de material reciclabil.

Tot în noiembrie, literatura și-a găsit loc în paginile The Guardian. Scriitorul român Mircea Cărtărescu a vorbit, cu ocazia apariției în Marea Britanie a primului volum din trilogia Orbitor, despre modul în care și-a procesat traumele tinereții trăite în timpul regimului socialist. Aripa stângă este descrisă ca o combinație de memoir și narațiuni onirice, suprarealiste, în care Bucureștiul apare aproape ca un personaj de sine stătător, într-o succesiune de scene grotesce și halucinante.

Decembrie – Studiu despre urși, „mafia lemnului” și Wiz Khalifa

Spre finalul anului, presa internațională a relatat despre mai multe subiecte românești foarte diferite între ele. Unul dintre ele a fost condamnarea rapperului american Wiz Khalifa (Thomaz Cameron Jibril) la nouă luni de închisoare, după ce a fumat canabis pe scenă la festivalul Beach, Please! din 2024. Hotărârea a anulat amenda anterioară de 3.600 de lei. Artistul se află în continuare în Statele Unite, este activ pe rețelele sociale și susține concerte, iar experții consideră extrem de improbabilă extrădarea sa.

Tot în decembrie, Deutsche Welle a realizat un reportaj despre una dintre cele mai grave probleme de mediu ale României: exploatările forestiere ilegale. Potrivit autorităților, fenomenul este susținut de rețele de crimă organizată, care distrug anual suprafețe uriașe de pădure. Activiștii organizației Agent Green documentează aceste tăieri ilegale în Munții Carpați Meridionali, adesea riscându-și propria siguranță. Estimările arată că aproximativ o treime din pădurile virgine au dispărut deja.

Relatările indică faptul că așa-numita „mafie a lemnului” exploatează lacunele legislative pentru a tăia copaci sănătoși, pe care îi vinde ulterior pe piețele Uniunii Europene. Activiștii cer înăsprirea legislației europene și o aplicare mai eficientă a acesteia.

Agenția Xinhua a relatat și despre un studiu conform căruia România găzduiește cea mai mare populație de urși bruni din Europa, estimată între 10.657 și 12.787 de exemplare. Cercetarea, desfășurată pe parcursul a trei ani, a implicat aproximativ 800 de specialiști și colectarea a aproape 24.000 de probe, fiind cel mai amplu studiu de acest tip realizat vreodată în România. Agenția nu a menționat însă că mai multe organizații de mediu contestă credibilitatea evaluării genetice. Despre situația urșilor am publicat recent și noi o analiză detaliată, care explică obiecțiile specialiștilor.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE