Cum a cumpărat Moscova politicieni europeni care să promoveze agenda Kremlinului. România, pe lista țintelor
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O organizaţie secretă coordonată de la Moscova a influenţat mai mulţi politicieni europeni pentru a se opune sancţiunilor împotriva Rusiei şi pentru a recunoaşte Peninsula Crimeea drept teritoriul al Federaţiei Ruse, arată o investigaţie coordonată de OCCRP. Şi România figura lista lobby-ştilor ruşi.
Cuprins:
O scurgere de e-mailuri din interiorul unui grup rus de lobby, condus din interiorul parlamentului de la Moscova, arată cum mai mulţi politicieni europeni au fost plătiţi pentru a susţine temele propagandei Kremlinului şi pentru a cere încetarea sancţiunilor împotriva Rusiei, potrivit unei anchete realizate de platforma internațională de investigaţii OCCRP.
Grupul intitulat „Agenţia Internaţională pentru Politici Actuale” a ajutat la organizarea de călătorii în Crimeea pentru mai mulţi politicieni şi investitori italieni, deplasările având ca scop să legitimeze anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi să promoveze politici pro-Kremlin în Europa, arată jurnaliştii OCCRP.
Operațiune de amploare
Aceştia au analizat 20.000 de e-mailuri trimise și primite între 2007 și 2017 de Sargis Mirzakhanyan, un expert în relații publice angajat de Duma de Stat din Rusia, care a lucrat ca asistent al deputatului rus Igor Zotov și a ajutat la coordonarea activității cu politicienii europeni.
1.000 de mesaje au fost trimise în perioada 2014-2017 între Mirzakhanyan şi Inal Ardzinba, un șef de departament în cadrul administrației prezidențiale ruse care a lucrat sub conducerea lui Vladislav Surkov, un consilier-cheie al președintelui Vladimir Putin la acea vreme.
Mesajele descriu cum grupul organiza mai multe călătorii cu politicieni europeni, ca parte dintr-o operaţiune de influenţă de amploare. În plus, le-a oferit bani pentru a propune moţiuni proruse în legislativele locale şi a plătit activişti de extremă dreapta pentru a publica articole pro-Kremlin în mass-media europene.
De asemenea, grupul a ajutat la aducerea în Rusia a unor personalităţi politice europene în calitate de observatori electorali, bugetul pentru această acţiune ajungând la 68.000 de euro, mai arată investigația.
Legătura cu România
Grupul condus de rusul Sargis Mirzakhanyan este descris într-o prezentare PowerPoint găsită în urma scurgerii de e-mailuri drept „o asociaţie închisă de profesionişti” care urmăreşte să „coopereze cu principalele partide parlamentare din UE şi cu politicieni individuali”.
Printre ţările în care aceştia căutau colaboratori se numără și România, alături de Bulgaria, Austria, Germania, Italia, Grecia, Cipru, Letonia sau Turcia.
Activitățile „Agenției Internaționale pentru Politici Actuale" sunt clarificate într-o serie de prezentări atașate la e-mailuri, precum și în detalii din mesajele în sine. Acestea au variat de la organizarea de proteste de stradă anti-NATO până la traficul de influență cu legislatorii europeni.
Rezoluții proruse în parlamente europene
Grupul a planificat ca senatorul italian Paolo Tosato și deputatul austriac Johannes Hübner, ambii din partide de extremă dreapta, să propună rezoluții în legislativele lor pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Potrivit mesajelor ajunse în posesia jurnaliştilor, un „buget” de 20.000 de euro a fost listat atât pentru rezoluțiile italiene, cât și pentru cele austriece, cu încă 15.000 de euro pentru fiecare „în cazul unui vot de succes”.
Nu este clar dacă aceste sume urmau să fie plătite direct celor doi politicieni sau dacă erau bugete pentru proiecte întregi, notează sursa citată.
În cele din urmă, atât Hübner, cât și Tosato au prezentat rezoluții împotriva sancțiunilor europene împotriva Rusiei în parlamentele lor, dar legislatorii nu le-au adoptat. Documentele mai detaliază proiecte separate pentru Letonia, Grecia și chiar pentru Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).
Unele dintre proiectele propagandiştilor ruşi au avut însă succes. Mesajele analizate de jurnalişti demonstrează legături strânse între Mirzakhanian și oficiali din Italia și Cipru. Aceste legături au deschis calea pentru adoptarea de moțiuni proruse în ambele țări. Atât parlamentul cipriot, cât și mai multe consilii regionale italiene au solicitat încetarea sancțiunilor împotriva Rusiei din cauza invaziei acesteia în Crimeea.
Cazul Italiei
„Nu știu la ce oră (vom lua cina)”, îi scrie Marina lui Robert.
„Nu contează”, îi răspunde el. „Italienilor le place să mănânce și să bea - întotdeauna!!!”.
Robert îi cere cifrele finale pentru a putea aduce „o mulțime de cadouri foarte bune și frumoase”, cum ar fi „vinuri de top” și „sticlă de murano venețiană” pentru invitații de la reuniune.
Marina este Marina Klebanovici, care lucra îndeaproape cu un propagandist rus de top. Robert este Robert Stelzl, un activist politic pro-Rusia din Austria. Aceştia urmau să viziteze, în octombrie 2016, o plajă din Crimeea împreună cu o pleiadă de demnitari italieni.
Delegația de politicieni și oameni de afaceri italieni era condusă de legislatorul regional Stefano Valdegamberi - poreclit „Vladegamberi” pentru opiniile sale proruse vocale. Delegaţii au fost cazaţi la hotelul de cinci stele Mriya Resort and Spa şi au vizitat cramele locale.
Excursia a fost plătită de Granel, o importantă companie de construcții rusă fondată de Andrei Nazarov, susținător al Crimeei, legat de Kremlin, și organizată de grupul de propagandă condus de Sargis Mirzakhanian. Delegaţia a avut întâlniri cu Serghei Valerievici Aksenoi, șeful guvernului instalat de Rusia în Crimeea, și cu omul de afaceri Nazarov, magnatul din domeniul construcțiilor a cărui companie finanța călătoria.
Cheia planului rusesc de a câștiga influență în Europa era regiunea nord-estică Veneto, una dintre cele mai bogate din Italia. La 16 mai, cu cinci luni înainte ca demnitarii italieni să se deplaseze în Crimeea, italianul Stefano Valdegamberi a trimis un e-mail prin care invita membrii presei ruse să participe la o sesiune a Consiliului din Veneto.
Ocazia? Acesta prezentase o nouă rezoluție de condamnare a sancțiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei, iar consiliul urma să o voteze. Militând pentru recunoașterea Crimeii și pentru ca UE să renunțe la sancțiunile împotriva Rusiei, Valdegamberi a subliniat în declarația sa de presă impactul economic perceput al sancțiunilor impuse în urma anexării Crimeii în 2014.
„În doar un an și jumătate, Veneto [...] a pierdut peste 600 de milioane de euro în exporturile către Federația Rusă”, a scris el, adăugând că „prejudiciul total (din 2014, n.r.) depășește acum un miliard”.
Rezoluția prorusă a fost adoptată de consiliul din Veneto, pe care presa rusă l-a prezentat ca fiind prima regiune din UE care a acordat legitimitate anexării.
Efectele excursiei în Crimeea
Colaborarea preconizată de delegaţii italieni şi de lobby-iştii ruşi a avut dificultăți din cauza sancțiunilor impuse asupra Crimeei ocupate. În aprilie 2017, vinurile de la Massandra, cel mai mare producător de vinuri din Crimeea, care se îndreptau spre un târg de vinuri din Verona au fost confiscate de autoritățile italiene, deoarece compania se afla sub sancțiunile europene.
Totuşi, cooperarea a fost mai fructuoasă în domeniul construcțiilor. La momentul vizitei, un complex rezidențial elaborat cu tematică italiană, numit „Satul italian”, era în lucru. Iar printre membrii delegației italiene se număra directorul general al Scandiuzzi, o mare companie italiană de oțel.
Presa rusă a relatat că italianul Valdegamberi s-a întâlnit cu KSK, dezvoltatorul „satului italian”, și cu cinci investitori italieni în timpul forumului Ialta din 2017. Potrivit jurnaliştilor, oamenii de afaceri au semnat un acord de a investi în proiect, care urmărea să evoce arhitectura unor orașe precum Milano, Palermo și Florența pe coasta de vest a Crimeei.
Valdegamberi nu a plecat acasă cu mâna goală: El a primit un apartament în satul italian, potrivit presei ucrainene, care l-a arătat pozând cu un certificat de proprietate imobiliară.
Mesajul lui Matteo Salvini
Imediat ce delegația italiană s-a întors în Italia, în presa din Veneto au început să apară rapoarte despre misiunea lui Valdegamberi în Crimeea și despre „amenințările” Ucrainei. Vicepremierul Matteo Salvini şi actualul premier Giorgia Meloni s-au numărat printre politicienii italieni invitaţi la Forumul Economic de la Ialta, din aprilie 2017.
Deşi aceştia nu dau dat curs invitaţiei, Salvini a trimis un mesaj video participanților la Ialta, numind Crimeea „o zonă fantastică din punct de vedere turistic și cultural” și salutând „resursele uriașe... care curg” într-o regiune cu „oportunități incredibile de investiții pentru companiile italiene”.
Salvini le-a spus delegaților că speră că statutul nerecunoscut al Crimeei „se va schimba în curând”. El a spus că se bucură că a fost suficient de norocos pentru a fi vizitat deja „Crimeea eliberată”.
Moțiunea adoptată de Cipru
La sfârșitul lunii aprilie 2016, consilierul lui Mirzakhanyan, Areg Agasaryan, i-a trimis o altă idee de proiect, sugerând o moțiune care să fie propusă în parlamentul cipriot de către Andros Kyprianou, vechiul secretar general al Partidului Progresist al Oamenilor Muncitori din Cipru.
Moțiunea prezentată de partidul lui Kyprianou, în iulie 2016, urmărea ridicarea sancțiunilor împotriva rușilor și punerea în aplicare a termenilor acordurilor de la Minsk din februarie 2015 dintre forțele proruse și Ucraina. Moțiunea a fost adoptată, punând Parlamentul cipriot în conflict cu poziția UE privind sancțiunile împotriva Rusiei din cauza anexării Crimeei.
Foto: Hepta
