Cum a reușit Japonia să ducă rata de vaccinare de la 3,5% în mai la 76% în noiembrie
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
În ultima jumătate de an, Japonia a vaccinat cu schema completă peste 70% din populație, un procent mai mare decât aproape oriunde altundeva în lume, arată BBC într-o analiză semnată de Rupert Wingfield-Hayes, corespondentul de la Tokyo.
Cuprins:
„Cu doar șapte săptămâni înainte de Jocurile Olimpice, doar 3,5% din populația Japoniei fusese complet vaccinată. În timp ce prietenii din Marea Britanie postau veseli selfie-uri cu vaccinul pe rețelele de socializare, aici, în capitala Tokyo, am glumit că s-ar putea să nu vedem un ac până de Crăciun”, scrie Wingfield-Hayes.
El remarca, de asemenea, că apropierea deschiderii Jocurilor Olimpice făcea să pară că guvernul japonez ratase campania de vaccinare.
Șase luni mai târziu, lucrurile stau complet diferit. Japonia a depășit haosul din primele zile de după lansarea campaniei și a reușit să ajungă la un procent uimitor al populației imunizate cu schemă completă.
Cum s-a întâmplat asta?
În primă fază, frica i-a împins spre vaccinare
În iulie, înainte de startul J.O., au fost proteste masive de stradă în Japonia. Oamenii se temeau de faptul că întrecerile sportive vor facilita răspândirea virusului.
„Îngroziți de faptul că marele lor eveniment ar putea fi distrus, politicienii au trecut, în sfârșit, la acțiune”, scrie BBC.
Armata a fost rugată să se implice și, de la începutul lunii iulie, au fost administrate câte un milion de vaccinuri pe zi. Japonia are aproape 126 de milioane de locuitori.
Dar nu doar schimbarea de abordare a fost o surpriză. A uimit și cât de dispuși au devenit japonezii să facă vaccinul. În grupa de vârstă peste 80 de ani, 95% s-au vaccinat. Asta, deși un sondaj realizat în ianuarie arăta o majoritate a niponilor sceptică în privința vaccinurilor anti-COVID nou-dezvoltate.
Profesorul Kenji Shibuya, director de cercetare la Tokyo Foundation for Policy Research, crede că frica a determinat rata extrem de mare de absorbție, în special în rândul vârstnicilor. Au văzut cum mureau bătrâni din alte țări și s-au luptat să se vaccineze, înainte ca stocurile să se epuizeze.
Fără politizare și teorii ale conspirației
Începutul lent al campaniei de vaccinare a însemnat, de asemenea, că tinerii au fost nevoiți să aștepte și să privească sute de milioane de oameni din alte țări care s-au vaccinat fără efecte secundare dramatice. Asta i-a asigurat că vaccinurile sunt sigure, iar când serul a devenit disponibil și pentru ei, s-au imunizat fără ezitare.
„O altă diferență-cheie față de America și Europa este că vaccinurile nu au devenit subiect politic”, remarcă în analiza sa Rupert Wingfield-Hayes.
„Nu avem nicio politizare aici”, spune profesorul Shibuya. „Nu este privit prin prisma libertății sau a drepturilor individuale. Publicul larg nu a acceptat nicio teorie a conspirației”.
Pe măsură ce rata de vaccinare a crescut, țara a fost martoră la o scădere dramatică a infecțiilor și a deceselor COVID.
Anomalia niponă: speranța de viață a crescut în pandemie
Pe 20 august, Japonia a înregistrat aproape 26.000 de noi infecții, cel mai mare total într-o singură zi de la începutul pandemiei. Până săptămâna trecută, acest număr a scăzut la doar 150 pe zi. S-a înregistrat o scădere similară a deceselor - cu câteva zile, săptămâna trecută, în care nu au fost raportate deloc decese.
Vaccinurile au jucat un rol extrem de important în limitarea răspândirii coronavirusului, notează corespondentul BBC, dar nu sunt singurul factor-cheie. Chiar înainte ca serurile anti-COVID să fie la dispoziția oamenilor, rata de deces cauzată de noul coronavirus a fost mult mai mică în Japonia decât în SUA sau Europa.
Rata deceselor COVID din SUA este de 233,8 decese la 100.000 de oameni. În Japonia este de doar 14,52, arată statistica Universității Johns Hopkins.
Prof. Testuo Fukawa, sociolog la Institution for Future Welfare din Tokyo, spune că ceea ce am văzut în Japonia este remarcabil. „Numărul deceselor e cu adevărat scăzut”, spune el.
În 2020, speranța de viață a Japoniei a crescut chiar. Este cu adevărat foarte special. În alte țări, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie, Germania, Franța, speranța de viață a scăzut în 2020.Prof. Testuo Fukawa:
Rata scăzută a obezității e posibil să fi ajutat
Profesorul Fukawa s-a gândit că ar putea exista o legătură între rata scăzută a mortalității COVID din Japonia, speranța lungă de viață a niponilor și rata scăzută a obezității. „Japonezii au o speranță de viață foarte lungă”, spune el. „Nimeni nu poate explica de ce. Obiceiurile alimentare pot contribui la asta. Și apoi, rata obezității”.
Doar 3,6% dintre japonezii sunt clasificați drept obezi - printre cele mai scăzute rate din lume. Profesorul Fukawa a comparat speranța de viață, obezitatea și ratele de deces cauzate de COVID în nouă țări. Rezultatul: țările cu rate scăzute de obezitate au rate mai mici de decese COVID.
În America, obezitatea este văzută din ce în ce mai mult ca un factor-cheie în agravarea cazurilor de infectare cu SARS-COV-2.
Dar profesorul Shibuya spune că nu acesta este răspunsul la întrebarea de ce se Japonia se descurcă atât de bine. „Obezitatea e un factor de risc, dar la nivel de populație, nu este cel mai semnificativ factor, nu este factorul X”, spune el.
De fapt, profesorul Shibuya nu crede că există ceva excepțional în reușita Japoniei. El spune că răspunsul este simplu: Japonia are mai puține decese pentru că are mai puține cazuri.
Disciplina sanitară
Un alt motiv al reușitei nipone de a controla pandemia este comportamentul.
„Am auzit de la colegi din Londra că în aceste zile aproape nimeni nu poartă mască. Chiar și în spații restrânse, cum ar fi metroul, e o raritate. Nu și în Japonia. Aici toată lumea poartă mască - în parc, chiar și pe plajă. Chiar și șoferii de mașini singuri pot fi văzuți purtându-le în timp ce trec cu viteză pe lângă tine.
Și apoi, este dezinfectantul pentru mâini. Este peste tot: la magazine, toalete publice, gări, restaurante și cafenele; oriunde te duci, se așteaptă să îți igienizezi mâinile înainte de a atinge pe cineva sau ceva”, scrie corespondentul BBC.
Foto: EPA, Profimedia
