Cum a reușit o școală din România să reducă gazul toxic radon. Este, după fumat, a doua cauză a cancerului pulmonar
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un liceu de stat din Cluj este prima școală din țară în care a scăzut concentrația de radon. A fost posibil în urma activității specialiștilor de la Universitatea Babeş-Bolyai, iar reducerea a depășit 90%, scrie site-ul de educație Școala 9. Societatea Americană de Cancer așază acest gaz toxic pe locul doi, după fumat, în ce privește cauzele formării celulelor canceroase la plămâni.
Cuprins:
Specialiștii în radon ai Universității Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB Cluj), printre ei, Bety Burghele și Alexandra Dinu, au desfășurat, în 2019, primul studiu de screening în școli finanțat de o primărie, în localitatea Români. Apoi, Primăria din Cluj a susținut măsurătorile nivelului de radon în aproape toate școlile de stat din oraș.
Acest gaz este corelat de mai multe studii cu cancerul pulmonar. Iar Agenția Internațională pentru Studiul Cancerului și Societatea Americană de Cancer o clasifică drept a doua cauză care determină apariția acestei boli, după fumat.
Detectorii de radon, cât niște cutiuțe de pastile, au stat în fiecare școală cam 90 de zile, în sălile de la parter, cele mai afectate de acest gaz radioactiv. „Concentrațiile scad odată cu etajul, pentru că se diluează, dar nu e universal valabil”, explică cercetătoarea Bety Burghele, pentru Școala 9.
După ce au obținut rezultatele, au făcut și o listă cu cele mai expuse licee și școli. Liceul Teoretic Onisifor Ghibu era primul dintre cele 150 de instituții, avea concentrația cea mai mare de radon, mai spune Bety Burghele, coordonatoarea lucrărilor de remediere de la această școală.
Cum a scăpat școala de radon
Ce implică, de fapt, sistemul de remediere? „Facem un strat de vid între sol și clădire, băgăm conducte în clădire și cu un ventilator tragem aerul”, spune Bety Burghele. E important și ca placa de beton a clădirii să nu aibă crăpături pe unde să treacă radonul.
Aceste lucrări pot dura câteva ore sau câteva luni, ca la acest liceu, căci au așteptat să se finalizeze reabilitarea. „Vrem să fim un model pentru alte școli nu doar datorită proiectului cu radonul, ci prin toate activitățile”, spune Monica Bereș, directoarea liceului.
„Mai bine să prevenim”
În ce privește mortalitatea prin cancer la plămâni în Uniunea Europeană, în 2020, România era plasată imediat după media europeană, cu 95 de cazuri la 100.000 de locuitori în rândul bărbaților și 24 în cel al femeilor.
De-a lungul anilor s-au desfășurat studii care arată că expunerea la radon poate cauza cancer pulmonar. „Radonul este a doua cauză de cancer pulmonar, după fumat”, precizează o cercetare recentă. Iar pe copii îi afectează și mai puternic, din moment ce ei abia se dezvoltă.
Acest gaz format în mod natural nu are miros sau culoare și nu îți poți da seama dacă există într-o încăpere, iar în școli elevii, profesorii și ceilalți angajați ar putea să-l inhaleze ore în șir fără să știe.
„Putem să facem și o analogie cu fumatul. Dacă eu fumez două țigări pe zi și altul 20, pot la fel de bine să dezvolt cancer pulmonar, dacă organismul decide asta. Și cel care fumează 20, nu”, explică Bety Burghele. „Mai bine să prevenim”.
Ministerul Sănătății nu are un punct de vedere
Încă nu avem o campanie de informare cu privire la radon. Legea nr. 63/2018 arată că printre atribuțiile acestui minister se numără elaborarea unor „materiale de informare, educare şi comunicare cu privire la riscurile pentru sănătate din cauza expunerii la radon”.
Școala 9 a solicitat un punct de vedere din partea Ministerului Sănătății, care ne-a îndrumat spre Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), instituție subordonată, cu precizarea că ea „gestionează domeniul”.
Continuarea, pe Școala 9.
