Cum a scăpat de condamnare învățătoarea înregistrată în timp ce jignea copiii și îi amenința: „Te bat de te omor… Băi, sunteți proști cu p mare”

Două instanțe de judecată, Judecătoria Roman și Curtea de Apel Bacău, au stabilit că învățătoarea care în urmă cu cinci ani scandaliza opinia publică cu limbajul folosit la adresa elevilor de clasa I nu se face vinovată de purtare abuzivă și au dispus achitarea acesteia.

Argumentele celor două instanțe au un numitor comun: învățătoarea nu poate fi condamnată deoarece faptele sale nu au vizat direct eleva-persoană vătămată în dosar, ci, la modul general, întreaga clasă.

Cu reportofonul în ghiozdan

Derapajul învățătoarei a ieșit la iveală după ce părinții unei eleve au decis să ascundă în ghiozdanul copilei un reportofon. Fetița se plânsese părinților că „doamna” vorbește foarte urât la clasă și îi amenință cu bătaia. Se întâmpla în februarie 2016, când învățătoarea, care preda la o clasă I, pregătea serbarea pentru 8 Martie.

După două săptămâni de „monitorizare”, părinții au depus plângere penală împotriva învățătoarei, revoltați de limbajul pe care aceasta îl folosea cu elevii. 

„Conform CD-urilor atașate la dosar, în perioada 22 februarie 2016 – 10 martie 2016, în mod repetat și în baza unei rezoluții infracționale unice, inculpata a proferat atât injurii și jigniri, cât și amenințări cu acte de violență la adresa persoanei vătămate și a întregii clase. De asemenea, din înregistrări rezultă că modalitatea de exprimare, cât și tonul violent folosit de inculpată sunt total neadecvate în activitatea unui cadru didactic, ce are, printre altele, și rolul de a fi un model de comportament civilizat, de limbaj și echilibru emoțional, pentru elevi”, au subliniat procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Roman, care au dispus trimiterea în judecată a învățătoarei sub acuzația de purtare abuzivă în formă continuată.

Recomandări

Prima reacție a TikTok, după acuzațiile privind conturile false care l-au promovat pe Călin Georgescu înaintea alegerilor prezidențiale

În înregistrările depuse la dosar, învățătoarea este surprinsă în timp ce jignește copiii, țipă la ei și îi amenință.

Învățătoarea către copii, potrivit transcriptului înregistrărilor

• „Dacă nu ai răbdare, vin la tine și te strâng de gât acum… Că nu mai pot, așa îmi face stomacul. Că am o grămadă de lucruri de făcut. Taci odată… (urlete) … și tu la fel! Ești papagal… știi că papagalii repetă după oameni… repetă după mine… o oră, o oră… v-am mai explicat eu… aici pe tablă… (urlete)”.
• „Te bat de te omor… du-te mă, stai acolo… Dacă mai iese unul din bancă în afară de copilul care vine la mine să-și ia caietul, nu știu ce pățește…”.
• „Băi, sunteți proști cu p mare… (urlând) pe primul rând trebuia să scrieți mama!”, „Pentru ce dracu scrii ca tontul?!”.
• „Ce pipi, mă? Trei odată… gura mamii voastre de copii… nesimțiții dracului… Să vedem într-a zecea ce mai faceți… Nu mai pot de nervi, înnebunesc… Mă îmbolnăvesc de inimă… Am 30 de ani de învățământ… 30, mă… 30! Și n-am văzut de când sunt învățătoare…. n-am întâlnit… în viața vieților mele… copii nebuni ca ăștia”.
• „Doamne ferește… faci ce zic eu… Că nici eu nu fac ce vreau eu… Că dacă aș face ce vreau eu, ori te-aș omorî pe tine, ori nu aș mai veni în clasa asta… Dar nu fac ce vreau eu cu voi… Fac ce trebuie, că am un serviciu… Vin la serviciu, învăț copiii carte… fac ce trebuie”.

Recomandări

Schimbarea la față a PNL și PSD. Calculele pentru aducerea în față a lui Ilie Bolojan și Victor Negrescu ANALIZĂ

„Într-adevăr, eu v-am jignit. Dar din drag. Am omorât pe vreo unu?”

La un moment dat, învățătoarea află că a fost înregistrată de părinți și încearcă să-și justifice limbajul în fața clasei, moment surprins de reportofonul elevei:

„A. (eleva ai cărei părinți au depus plângere), te ridici un pic de pe scaun?! (către elevi): M-a înregistrat două săptămâni cu telefonul avut în ghiozdan (…) Da, i-am jignit pe ăia, care sunt obraznici, care merită. A. nu este vinovată ea. Nu, părinții ei. Măi, într-adevăr, eu v-am jignit… Dar din drag… Am omorât pe vreo unu?”.

Pe lângă ancheta penală, declanșată ca urmare a plângerii formulate de familia elevei, la nivelul școlii a fost convocată comisia de disciplină. S-a dispus sancționarea învățătoarei cu diminuarea salariului de bază cu 15% pe o perioadă de 6 luni, pentru încălcarea regulamentului școlar și a codului de etică. 

În fața anchetatorilor și a judecătorilor, învățătoarea s-a apărat, acuzând familia elevei că nu dorește decât să obțină bani de la ea și să-i distrugă cariera de 30 de ani fără de pată.

A invocat că nu a adresat deliberat expresii jignitoare și amenințătoare copiilor, dar a admis că „este posibil ca în desfășurarea activității să fi adresat accidental astfel de expresii”, însă nu crede că acestea au putut să îi afecteze în vreun fel pe copii.

Recomandări

Atuurile Elenei Lasconi în fața lui Călin Georgescu. „Bătălia este pe viață și pe moarte”

Învățătoarea a recunoscut că uneori a folosit o tonalitate ridicată a vocii, însă a fost nevoită pentru a acoperi gălăgia din clasă, afirmând că în urma evaluării psihologice s-a stabilit că opt elevi aveau tulburări de comportament.

„Împrejurarea că unii elevi ar fi creat probleme de comportament la clasă nu constituie circumstanțe atenuante pentru fapta de purtare abuzivă comisă de inculpată, care în relația cu aceștia și în interesul minorilor trebuia să-și pună în valoare pregătirea profesională și psiho-pedagogică, dar și calitățile de instructor de educație, inculpata avea la dispoziție suficiente pârghii pentru a stopa comportamentul nepotrivit al elevilor”, au argumentat procurorii.

Prima instanță, prima achitare

În instanță, părinții elevei s-au constituit părți civile, solicitând 200.000 de lei daune morale de la învățătoare. În urma administrării probatoriului, Judecătoria Roman a apreciat că nu se impune tragerea la răspundere penală a învățătoarei, pe cale de consecință, nu poate fi obligată nici la eventuale despăgubiri.

Instanța de fond a invocat trei motive în soluția de achitare: 

• Expresiile jignitoare și amenințările proferate de inculpată în exercitarea atribuțiilor de serviciu nu o vizează în mod direct și punctual pe persoana vătămată. Dacă se poate considera in abstracto că acestea ar viza-o în mod indirect (ca membru al microgrupului social), nu se poate proba că ar fi adus atingere personalității persoanei vătămate ori că i-ar fi indus în mod rezonabil o stare de temere cu privire la protejarea integrității corporale, a sănătății sau a vieții. Nici unul din ceilalți copii din clasă nu a resimțit o atare consecință vătămătoare;
• Înregistrările realizate de persoana vătămată sunt nelegale, încălcând prevederile art. 272 alin. 3 din Legea Educației Naționale nr. 1/2011;
• Prin exercitarea acțiunii penale împotriva inculpatei după ce acesteia i-a fost aplicată o sancțiune disciplinară suficient de gravă se încalcă principiul „ne bis in idem” (nu pot fi aplicate două pedepse pentru aceeași faptă n.r.).

Sentința Judecătoriei Roman a fost contestată de procurori.

În opinia acestora, se impunea condamnarea învățătoarei, chiar dacă expresiile jignitoare și amenințările nu au fost adresate direct persoanei vătămate, ci în mod general întregului colectiv. Având în vedere că au fost proferate în sala de curs în timpul orelor, au vizat-o și pe eleva, persoană vătămată în dosar.

Procurorii au mai arătat că înregistrările audio sunt legale, acestea fiind verificate în procedura camerei preliminare, judecătorul constatând legalitatea tuturor probelor administrate în timpul urmăririi penale.

În plus, procurorii au subliniat că sancțiunea disciplinară nu reprezintă o hotărâre penală în accepțiunea normelor naționale și comunitare, ca atare nu poate fi reținut principiul „ne bis in idem”.

Achitarea definitivă

La Curtea de Apel Bacău, judecătorii nu au reținut decât un singur argument al instanței de fond și anume că acțiunile învățătoarei inculpate nu au vizat-o doar pe eleva ai cărei părinți au depus plângere, ci întreaga clasă.

Motiv pentru care, în opinia instanței de control judiciar, soluția de achitare este una corectă.

„Analiza acestor înregistrări determină Curtea să constate că atunci când inculpata a adresat injurii ori amenințări nu a indicat-o în mod expres pe persoana vătămată și nu rezultă din context ori din alte probe că ar reproșa ceva acesteia, că aceste proferări o vizează direct sau pe un grup de copii din care face parte aceasta. Se poate observa că atunci când inculpata a adresat amenințări (te strâng de gât, te bat de te omor, etc.), acestea sunt adresate unei persoane, dar nu se poate stabili că aceasta este persoana vătămată, ba dimpotrivă, pare că sunt vizați alți elevi din clasă, în special băieți”, au concluzionat magistrații Curții de Apel Bacău.

De asemenea nici atunci când sunt folosite expresii jignitoare (taci dracului, gura mamii voastre de copii, mai duceți-vă naibii), situații în care de obicei inculpata se adresează mai multor persoane, nu se poate stabili cu certitudine că este vizat un grup de elevi din care face parte și persoana vătămată ori întreaga clasă, în contextul în care probatoriul se bazează în mare măsură pe aceste înregistrări audio.

Curtea de Apel Bacău:

Judecătorii au subliniat că probele în acuzare nu au un caracter cert, lăsând loc unei nesiguranțe. În acest context, instanța a considerat că se impune aplicarea regulii potrivit căreia „orice îndoială este în favoarea inculpatului” și a decis achitarea definitivă a învățătoarei acuzate de purtare abuzivă.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro