Cum acționa gruparea lui Cristian Bejan, lider al lumii interlope din Capitală care beneficia și de protecție anti-filaj din partea polițiștilor, și de protecție a altor clanuri
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Gruparea condusă de Cristian Marian Bejan este vizată într-un dosar DIICOT pentru infracțiuni de corupție, trafic de droguri, proxenetism, cămătărie, șantaj, evaziune fiscală, spălare de bani, tentative de omor calificat și alte violențe grave, informează Ziare.com, care citează pasaje din referatul procurorilor. La începutul acestei luni, Bejan și mai mulți membri ai grupării sale au fost ridicați de procurori. Printre cei săltați de mascați se numără comisarul de poliție Robert Badea, fost rugbist la Sportul si Dinamo, și comisarul Gheorghe Napoleon, antrenor de box la CS Dinamo.
Cuprins:
Documentele din anchetă dezvăluie cum au ajuns oamenii lui Bejan să vândă nestingheriți cocaină în cluburile de noapte din Capitală și să aibă pe statul de plată oameni ai legii.
Ministrul de interne, Marcel Vela, a prezentta cazul polițistului Badea și relațiile lui cu interlopii încă din februarie.
Cine este interlopul Bejan
Conform DIICOT, Marian Bejan, 36 de ani, de loc din Bârlad (Vaslui), a făcut primii bani din proxenetism în Elveția, Italia, Franța, Germania, Marea Britanie și Spania.
În martie 2012, Bejan fusese atacat de mai mulți albanezi pentru că s-ar fi “atins de fetele lor”. O lună mai târziu, românii l-au atacat pe liderul clanului albanez și au încercat să-l omoare cu cuțitele și crosele de golf, “provocându-i 13 sau 14 răni prin împungere și tăiere în torace, spate, picioare, brațul și degetul mare de la mâna dreaptă și o contuzie pulmonară bilaterală posterioară”.
Interlopul albanez a supraviețuit atacului, dar procurorii elvețieni au deschis o anchetă. În aprilie 2019, magistrații din Lugano au solicitat extrădarea lui Bejan, acuzat de tentativă de omor, însă nu există o convenție de extrădare între cele două state.
Pe parcursul cercetărilor efectuate de DIICOT, a rezultat faptul că Bejan a folosit în permanență identități false, pentru a se caza la hoteluri, pentru a închiria locuințe sau pentru a închiria mașini.
Sumele de bani din proxenetism au fost folosite pentru a se implica în traficul de droguri.
Cum s-a impus în România în traficul de droguri
În 2015, gruparea a intrat pe piața traficului de droguri. Interlopul ar fi fost ajutat de foști sportivi ce desfășoară activități de pază în diverse cluburi de noapte din București. Bejan a realizat “zone libere” de trafic de droguri, cu sprijinul majorității liderilor lumii interlope din România, adică membrii grupărilor “Caran”, “Cămătarilor”, “Corduneanu”, “Duduienilor” și altele, conform anchetatorilor.
Printre metodele folosite de Bejan:
- Unii martori din dosar au spus că Bejan plătea taxe de protecție clanurilor.
- O parte din droguri ar fi fost distribuite maneliștilor apropiați de cele două clanuri.
- Un rol esențial în traficul de cocaină îl aveau agenții de pază.
În scenă apare și polițistul Robert Badea, conform DIICOT. Badea era comisar în cadrul IGPR - Direcția de Combatere a Criminalității.
- racola persoane pretabile să desfășoare activități de pază, în calitate de bodyguard.
“Activitatea menționată este una de acoperire pentru subcomisarul Badea Robert-Cristian, care îi permite și facilitează punerea în vânzare și distribuirea fără drept de droguri de tip cocaină, prin intermediul rețelei de bodyguarzi”, arată DIICOT.
Conform mărturiei altui martor, Bejan ar fi cumpărat lunar 2-3 kilograme de cocaină de la doi cetățeni bulgari, dar și de la un albanez care locuia în Giurgiu. Badea ar fi avut un profit lunar de aproximativ 100.000 de euro, “iar Bejan Cristian Marius mai mult decât el”. O altă filieră de droguri era prin Turcia.
Învățase tehnici de contrafilaj și folosea tehnică de localizare GPS
Bejan ar fi dobândit cunoștințe de contrafilaj și a dezvoltat metode de protecție în activitatea infracțională.
Un martor a mai povestit că:
- Bejan dispune de dispozitive de urmărire și localizare GPS, pe care le-a primit de la un lucrător de poliție, acestea fiind montate pe autoturismele persoanelor pe care “el le considera de interes, dorind să vadă traseul pe care aceștia îl parcurg”.
- Deținea dispozitive de bruiaj pentru a nu fi localizat și pentru a vedea dacă a fost montată tehnica de interceptare la el în autoturisme.
- polițistul ar fi folosit informații ce nu sunt destinate publicității referitoare la investigarea unor cauze penale aflate în instrumentarea DIICOT și a permis accesul lui Bejan și altor persoane la aceste informații.
Din materialul probator rezultat a reieșit faptul că Bejan Cristian Marian și Badea Robert-Cristian întreprind în majoritatea timpului măsuri de autoprotecție calificate, aceștia punând în aplicare, în activitatea infracțională, metodele de supraveghere și contrafilaj folosite de cel din urmă la locul de muncă, cu ocazia documentării diverselor cauze în care a fost delegat să efectueze activități de cercetare penală. Referat DIICOT:
Foto: Gândul
