MENIU CAUTĂ
08 Sep. 2018 11:30

Copilul tău începe clasa întâi? Psihologul te învață cum să-l ajuți să se integreze în noua comunitate

Distribuie

Prima zi de școală e un test emoțional pentru cei mici, care ar putea resimți anxietate la despărțirea de părinți și ar putea întâmpina probleme de integrare în noua comunitate. Psihologul  Cezar Laurențiu Cioc, specialistul Libertatea, te învață cum să procedezi ca să-ți pregătești sufletește copilul pentru școală. (Citeşte AICI toate informaţiile despre noul an şcolar)

Din punct de vedere psihologic, un copil de clasa întâi este foarte influențat de personajele cu care interacționează direct mai mult timp. Acestea sunt părinții (și, după caz, bunicii), învățătoarea și grupul de colegi. Să le luam pe rând:

Părinții și bunicii sunt numiți în psihologie Persoane de Atașament Primar, adică sunt primii de care un copil se atașează emoțional. Lumea unui copil se reduce la ei în primii ani de viață. Lesne de înțeles importanța lor în adaptarea celui mic la un nou tip de viață, cel de școală!

În primă fază, părintele trebuie să se asigure că este prezent la început în aria perceptivă a copilului chiar și la școală. Primele zile ale clasei întâi sunt cele care pot genera anxietatea de separare la un copil, de aceea, este bine ca micuțul să aibă în jur cât mai mulți stimuli pe care îi cunoaște, cum ar fi chiar prezența fizică a părintelui, mâncarea cu este obișnuit acasa, ba chiar și jucăriile favorite. Aceste sfaturi sunt în special pentru părinții cu copii sensibili la interacțiuni cu oameni necunoscuți; marea majoritate a copiilor e reprezentată însă de cei care se adaptează relativ ușor – în câteva zile – la viața de școlar.

Ce ar mai putea face un părinte grijuliu este să nu-i prezinte copilului începutul școlii ca pe ceva rău. Unii spun Lasă că începe școala, vezi tu atunci ce greu o să fie' sau altele asemenea. În această categorie intră părinții care la rândul lor au perceput școala ca pe ceva chinuitor.

Un alt aspect important în atitudinea părinților este să nu genereze conflicte spontane cu personalul didactic al școlii – au tot existat cazuri – sau cu alți părinți. Poate veți râde, însă la multe începuturi de an școlar, părinții ajung să se certe între ei pe motive incredibile: copilul lor este mai frumos, mai deștept etc.

Învățătoarea. Cine nu își aduce aminte de învățătoarea care le-a ghidat primii pași în clasa întâi? Eu personal îmi aduc aminte cu o deosebită plăcere de doamna Mariana Alexandrescu de la Școala 84 din Vitan, care a contribuit mult la omul care sunt acum. Personalitatea învățătoarei (sau a învățătorului, în anumite cazuri) iese în relief printr-o răbdare de fier, o inteligență emoțională mult peste medie și o înclinație naturală către lucrul cu copiii. Din aceste motive cele mai multe sunt învățătoare și nu învățători, pentru că femeile, prin natura lor, au o inteligență afectivă mai mare decât a bărbaților.

Învățătoarea preia copilul de la educatoare, care l-a format în grădiniță și care are, la rându-i, un rol foarte important. Exact ca educatoarele, învățătoarele cele mai bune stăpânesc la perfecție arta jocului cu copii, pentru că știu că prin joc îi cuceresc și îi determină să vină la școală de plăcere.

Grupul de colegi. La copii e fix ca la locul de muncă al adulților: dacă îți place colectivul și te integrezi în el, te duci cu plăcere. Dacă nu, e cam stresant.

Grupul de colegi reprezintă o componentă foarte importantă în confortul unui copil la școală. De aceea, ideal ar fi ca în clasa întâi micuțul să-și regăsească o parte din foștii colegi de la grădiniță. Așa, aproape că nu va simți trecerea de la statutul de preșcolar la cel de școlar.

Colegul de bancă poate deveni, în timp, cel mai bun prieten din viața ta

Din gupul de colegi, cel mai important va deveni colegul sau colega de bancă. Este cunoscut în practica psihologică faptul că unii dintre cei mai buni prieteni pe care îi vei avea în viață ți-a fost coleg de bancă în școala generală. Putem adăuga și faptul că unele dintre cele mai intense iubiri ale copilăriei este cu colega de bancă, în cazul băieților, și cu colegul de bancă, în cazul fetelor. În nici o altă perioadă a vieții nu se stabiliesc legături afective atât de intense ca în școala generală!

Cine alege colegul/colega de bancă în clasa întâi, învățătoarea sau copilul?

Deși pare hilar la prima vedere, la începutul clasei întâi sunt mari dezbateri pe tema colegului de bancă. Uneori, copiii vor un anume coleg de bancă, acel coleg vrea alt coleg, iar învătătoarea nu știe cum să îi împace. Din perspectivă psihologică, copiii au un mod instinctiv de a găsi alți copii compatibili cu ei. E un fel de chimie care se simte ad-hoc. Minunat ar fi să se facă împărțirea în bancă pe criteriul acestei chimii. În timp, copii își găsesc colegul de bancă potrivit, chiar dacă asta nu se întâmplă de la început. Intervenția învățătoarei în stabilirea colegilor de bancă ar trebui să se facă prin negociere, nu autoritar', explică psihologul Cezar Laurențiu Cioc.

psiholog Cezar Laurentiu Cioc

psiholog Cezar Laurentiu Cioc


Medicii care și-au lăsat posturile din Paris pentru a profesa în România au demisionat de la Spitalul Colentina

Urmareste cel mai nou VIDEO incarcat pe libertatea.ro
Sonia Argint Ionescu nu ascultă de soț, dar îi cere părerea
Loading...
Comentarii