Cum au scăpat fără o zgârietură din accidente cu daună totală mai mulți șoferi din Vaslui. Schemă de fraudă cu firme de asigurări și „cascadori”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
51 de accidente rutiere grave înregistrate în județul Vaslui, pe parcursul a cinci ani, au fost regizate sau produse intenționat. 15 persoane au fost trimise în judecată pentru înșelăciuni privind asigurările. „Activitatea lor infracțională era o veritabilă îndeletnicire aducătoare de venituri consistente”, spun procurorii. Prejudiciul se ridică la 1,5 milioane de lei.
Cuprins:
- Cum erau înscenate accidentele
- Cum erau reciclate mașinile și piesele avariate
- Epave cu kilometrajul măsluit, vândute ca mașini intacte
- 51 de accidente înscenate, 29 cu daună totală
- Șoferii, singuri în mașină de fiecare dată. Un bârlădean, campion la accidente regizate
- Frauda, ca îndeletnicire
- Polițist scos basma curată în cazul șoferilor-cascadori, acuzat în dosarul ITP-urilor false
Șase ani au cercetat procurorii din Vaslui misterul producerii unor grave accidente de circulație, în care zeci de autoturisme au fost făcute praf, fără ca șoferii să sufere măcar o zgârietură. Concluzia, la final de anchetă: totul a fost un simulacru pentru a încasa polițele de asigurare.
Pe 10 iunie 2015, polițiștii din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA) - Serviciul Județean Vaslui s-au sesizat din oficiu în legătură cu existența unui grup infracțional care acționa în sfera înșelăciunilor privind asigurările în zona Bârladului.
Potrivit polițiștilor anticorupție, rețeaua cuprindea:
- angajaţi ai unor societăţi de asigurare care efectuau poliţe de asigurare tip CASCO supraevaluate
- angajaţi ai unor service-uri auto de pe raza județelor Vaslui şi Galaţi care eliberau documente care atestă în fals efectuarea reparaţiilor autoturismelor
- poliţişti rutieri, printre care şi un agent-şef principal de poliţie, care întocmeau în fals documentaţia specifică accidentelor fictive soldate numai cu pagube materiale
- titularii poliţelor de asigurare CASCO care înscenau evenimentele rutiere.
Ancheta a fost preluată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui. Membrii grupării, care aveau roluri bine stabilite, au fost identificați și puși sub acuzare. Mai puțin polițiștii despre care existau suspiciuni că îi acoperă pe cei care înșelau firmele de asigurare. Niciunul nu a fost inculpat.
15 persoane, rude directe (soț-soție, socri) sau prieteni, au fost inculpate în dosar. Potrivit procurorilor, în perioada anilor 2009-2015, acestea au obținut despăgubiri de la mai multe societăți de asigurare prin înscenarea accidentelor, soldate cu avarierea parțială sau totală a mașinilor.
Liderii grupării erau doi samsari auto din Bârlad, care se ocupă și în prezent de cumpărarea, din import sau de pe piaţa internă, vânzarea şi repararea autoturismelor second-hand. Aceștia, spun anchetatorii, deveniseră veritabili cascadori.
Cum erau înscenate accidentele
Membrii grupului, în nume propriu sau prin interpuşi, cumpărau mașini avariate din străinătate, pe care le reparau sumar în service-uri sau ateliere autorizate sau nu, pentru ca apoi să le vândă sau să le înmatriculeze pe nume propriu sau pe numele altor persoane cunoscute, din familie sau din anturaj.
Ulterior, aceste autoturisme erau asigurate pentru riscuri de avarii, după care erau implicate în evenimente rutiere cu despăgubiri RCA sau CASCO, iniţial minore, iar după alte trei-patru astfel de accidente erau implicate într-un accident care atrăgea o daună majoră sau chiar totală. În special avarii frontale, cu predilecţie izbiri în cap de pod, rezultând avarii care implică costuri de reparaţie ridicate.
<strong>După înscenarea accidentelor, erau solicitate despăgubiri de la societăţile asigurătoare, fiind obținute fie plata contravalorii reparaţiilor într-o unitate service autorizată, fie încasarea despăgubirii pentru efectuarea reparaţiilor la service-urile proprii. </strong>
Cum erau reciclate mașinile și piesele avariate
O parte din subansambluri şi din piesele avariate era preluată de membrii grupului şi „reciclată”. Concret, erau demontate într-un atelier propriu o serie de piese şi componente care fuseseră înlocuite ca piese noi cu ocazia reparaţiei, iar în locul lor erau montate piese şi componente avariate în evenimente anterioare. Apoi, autovehiculul respectiv era folosit pentru înscenarea unui nou „accident”, fiind dus la locul faptei prin forţă proprie sau tractat.
Apoi făceau accidente trase la indigo pentru „a justifica astfel avariile prezentate de piesele şi componentele refolosite”, au explicat procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui.
De altfel, membrii grupului implicaţi activ în rolul de «şofer-cascador» au învăţat din experienţă să aleagă locul potrivit şi să manevreze autovehiculul (prin traiectorie faţă de obstacol şi viteza de deplasare) astfel încât să obţină cu mare precizie rezultatul urmărit.Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui:
Epave cu kilometrajul măsluit, vândute ca mașini intacte
Avantajele unui „accident” copiat erau: obţinerea a două despăgubiri pentru un singur eveniment; vânzarea sau folosirea în scopul obţinerii de profit a pieselor şi componentelor bune demontate după efectuarea reparaţiei.
Tactica importării sau cumpărării de autovehicule avariate, repararea sumară a acestora ca să treacă inspecţia de risc şi a fi asigurate facultativ pentru avarii, apoi implicarea lor în „accidente” de acelaşi tip cu avaria iniţială le aduceau profituri considerabile membrilor grupării.
Pașii îmbogățirii frauduloase a samsarilor auto:
- Cumpărarea iniţială la un preţ mic. Existenţa avariilor face ca preţul să fie mult sub cel de piaţă, deşi autovehiculul are o vechime foarte mică;
- Reparaţii sumare efectuate cu minimum de cheltuieli, în ateliere proprii sau unităţi service nespecializate, folosind piese şi componente neoriginale sau provenite din dezmembrări;
- După asigurarea lor şi producerea unui „accident”, erau reparate la standarde adecvate în unităţi service specializate;
- După reparaţia adecvată, sunt fie folosite o perioadă de membrii grupului (uneori chiar cu reimplicarea acestora în alte „accidente” mai mici sau mai mari), fie erau vândute la preţul pieţei ca autovehicule bune şi „intacte”;
- Membrii grupului acţionau inclusiv asupra contorului de kilometraj, în sensul micşorării numărului de kilometri parcurşi indicaţi în bord, creând aparenţa vânzării unei maşini aproape noi cu un rulaj foarte mic, aspect atrăgător pentru clienţi, dar în acelaşi timp inducându-i pe aceştia în eroare cu privire la istoricul maşinii şi cerându-le un preţ mai mare decât cel corespunzător istoricului real.
51 de accidente înscenate, 29 cu daună totală
Potrivit datelor din dosar, 51 de accidente înregistrate în perioada anilor 2009-2015 în sudul județului Vaslui au fost înscenate, 29 dintre evenimente cu impact frontal sever, din care au rezultat avarii majore, fiind calificate „daună totală”. Cascadorii aveau drumuri preferențiale, cele mai multe evenimente reprezentând coliziuni între două autovehicule. În zonele din afara localităților erau regizate accidentele frontal sever (în gard, în pom sau în cap de pod). Traseul Bârlad-Murgeni era preferat de cei doi lideri ai grupării, care cunoșteau foarte bine zona.
Cele mai multe evenimente cu impact frontal sever, în zone extraurbane, sunt declarate a fi fost produse între orele 19.30 și 6.30, deci pe timp de noapte, în condiții de trafic redus, pe rute în care de obicei traficul este redus, chiar și pe timp de zi, aspect care denotă faptul că aceste locații au fost alese pentru «producerea» accidentelor în condiții adecvate pentru a nu exista martori.Extras rechizitoriu:
Șoferii, singuri în mașină de fiecare dată. Un bârlădean, campion la accidente regizate
În toate cazurile, la momentul producerii evenimentelor, conducătorii auto se aflau singuri în autoturism. „Este cu totul improbabil ca, în toate cazurile, lipsa oricăror pasageri în autoturisme la momentul producerii accidentelor să fie întâmplătoare. Acest aspect demonstrează că toate aceste accidente au fost înscenate și că inculpații au evitat să-și pună în pericol membrii de familie, nepunându-se, de altfel, nici ei înșiși în pericol, luându-și măsuri de protecție pentru a nu fi răniți”, a subliniat procurorul de caz.
De fiecare dată, șoferii au scăpat fără nicio zgârietură, chiar dacă sistemul de airbaguri a fost declanșat.
Cele mai multe înscenări de evenimente rutiere le-a făcut bârlădeanul D.C.S., unul dintre proprietarii de service-uri auto: zece accidente. Trei dintre ele au fost în accidente frontale în cap de pod, de fiecare dată fiind invocate condițiile meteo.
Soția acestuia, D.R.L., a produs șapte alte accidente - trei coliziuni, alte trei produse pentru că „a evitat câinii apăruți brusc pe șosea” și un impact frontal în cap de pod. A motivat că a tras de volan, după ce s-a speriat de autovehiculele care circulau din sens opus. Tot șapte accidente a produs și celălalt proprietar de service inculpat în dosar. În fața anchetatorilor, toți inculpații au găsit scuze pentru fiecare dintre accidente, negând că acestea ar fi fost înscenate. „Am fost orbit de luminile din față” sau „Mi-a apărut un obstacol în fața mașinii”, au fost cel mai des întâlnite motive la accidentele cu impact frontal în capetele de pod.
Frauda, ca îndeletnicire
Fiecare dintre familiile implicate câștiga între 42.000 și 67.000 de lei pe an. Cum activitatea lor infracțională s-a întins pe mai mulți ani, paguba totală s-a ridicat la aproape 1,5 milioane de lei, care s-au dus în buzunarele șoferilor-cascadori de la firmele de asigurare.
Toți cei 15 inculpați au fost trimiși în judecată, dosarul fiind înaintat spre soluționare Judecătoriei Bârlad.
Sursele din poliție și din domeniul asigurărilor au explicat pentru Libertatea cum a fost posibilă înscenarea a zeci de accidente rutiere fără ca polițiștii rutieri să le descopere.
„Membrii grupării au speculat lacunele care erau în perioada respectivă în sfera asigurărilor. Lipsa unei baze informatizate referitoare la datele de identificare ale autoturismelor avariate în urma accidentelor și ale conducătorilor auto, precum și lipsa colaborării dintre societățile de asigurare”, au explicat specialiștii.
Polițist scos basma curată în cazul șoferilor-cascadori, acuzat în dosarul ITP-urilor false
În cazul unui accident care ajunge în atenția poliției, agentul rutier întocmește dovada pentru reparații în baza declarației pe proprie răspundere a conducătorului auto. Practic, asta s-a întâmplat și la Bârlad, polițiștii au emis dovezile de reparații în baza declarațiilor pe proprie răspundere. Nu li s-a părut deloc suspect că aceleași persoane produceau accidente rutiere în serie.
Polițistul indicat în sesizarea din oficiu a celor de la DGA nu a avut nicio calitate în dosar, procurorii apreciind că era străin de activitatea infracțională a șoferilor-cascadori și că a acționat potrivit procedurilor.
Același polițist a fost pus sub acuzare, câțiva ani mai târziu, în dosarul de corupție al ITP-urilor false. El era unul dintre clienții care a obținut ITP-ul în mod fraudulos, profitând de autoritatea sa. Și-a recunoscut faptele și a încheiat un acord de recunoaștere cu procurorii prin care a fost condamnat la an de închisoare cu suspendare, fiind amânată aplicarea pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani. Polițistul în cauză își desfășoară și în prezent activitatea în cadrul Biroului Rutier Bârlad.
Cazul înregistrat la Vaslui nu este unul singular. Libertatea a scris despre o altă grupare care a acționat similar și în aceeași perioadă în județul Gorj. Acolo, șapte persoane au fost condamnate, cu suspendare, pentru înscenarea a 36 de accidente rutiere.
