Cum au scăpat de mașini marile orașe europene. Taxele pe trafic reduc aglomerația cu o treime, desființarea parcărilor, cu 20%
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
O cercetare recentă analizează cele mai bune practici folosite de câteva orașe europene pentru a-i face pe cetățeni să renunțe la utilizarea mașinilor personale, în favoarea bicicletelor sau a transportului în comun. Exemple de bune practici și pentru București, o capitală care numără 6 mașini la fiecare 10 locuitori.
Cuprins:
- Taxe de trafic, ca să intri cu mașina în oraș
- Străzi pietonale în locul parcărilor, restricții de circulație pe zile
- Oferirea de servicii de mobilitate pentru cei care fac naveta
- Aplicarea de taxe de parcare la locul de muncă
- Planificarea călătoriilor la locul de muncă
- Politicile universitare privind călătoriile
- Planificarea călătoriilor spre școală
- Practicile de car sharing
- Oferirea de planuri de călătorie personalizate
- Aplicații pe telefon care te premiază dacă mergi pe jos
Mașinile reprezintă a doua cea mai mare sursă de poluare a aerului și principala sursă de poluare fonică în orașele europene. Schimbarea modului în care folosim mașinile personale a devenit o necesitate urgentă, spun cercetătorii. Iar viitorul trebuie să fie mai puțin dependent de transportul personal și să se concentreze pe soluții de transport sustenabil, scrie The Conversation, unul dintre cele mai mari website-uri de știri și analize bazate pe cercetare științifică.
Evitarea încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius este posibilă dacă se iau măsuri imediate pentru reducerea gazelor cu efect de seră, potrivit <a href="https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg1/" target="_blank" rel="noreferrer noopener">raportului</a> din 2021 al Intergovernmental Panel for Climate Change, organism al Națiunilor Unite care studiază impactul schimbărilor climatice în lume. Pentru asta, statele industrializate trebuie să-și reducă emisiile poluante cu 10-12% pe an, adică cu 1% lunar.
Un studiu realizat de Universitatea din Lund și publicat în februarie 2022 încearcă să descopere care sunt cele mai eficiente inițiative pentru reducerea numărului de mașini în spațiile urbane. Studiul a analizat mai multe metode implementate în orașele europene, care presupun atât măsuri coercitive, cât și măsuri de persuasiune.
Conform studiului, este o prioritate urgentă reducerea folosirii mașinilor personale, cu beneficii atât pentru sănătatea locuitorilor, cât și pentru climă. Pentru a atinge aceste obiective e nevoie de acțiuni combinate, atât de încurajare a transportului sustenabil, cât și de descurajare a folosirii mașinilor personale.
Taxe de trafic, ca să intri cu mașina în oraș
Cea mai eficientă măsură identificată de cercetători presupune ca șoferii să plătească o taxă pentru a intra cu mașina în oraș. Veniturile generate de această taxă ar trebui să fie direcționate către dezvoltarea unor mijloace de transport alternative și sustenabile.
<strong>Un oraș care a folosit această strategie este Londra. Taxa a fost implementată în februarie 2003. De atunci, capitala Marii Britanii a reușit să reducă traficul în centrul orașului cu 33%.</strong>
Taxa a crescut de-a lungul timpului, de la 5 lire sterline pe zi la 15 lire sterline, în iunie 2020. Iar 80% din fonduri sunt folosite pentru investiții în transportul public londonez.
Și alte orașe europene au adoptat acest model, cum sunt Milano, Stockholm și Göteborg.
În București, fostul primar Gabriela Firea a implementat vinieta Oxigen, care restricționa circulația mașinilor poluante, însă măsura a fost abrogată după ce fuseseră cumpărate viniete de 76 de mii de euro. Banii au fost returnați.
Străzi pietonale în locul parcărilor, restricții de circulație pe zile
În câteva orașe europene au avut succes politicile de modificare a rutelor de circulație și de desființare a parcărilor.
De pildă, în Oslo, decizia de a înlocui spațiile de parcare cu străzi pietonale și piste de biciclete a dus la reducerea folosirii mașinilor în centrul capitalei norvegiene cu până la 19%.
Roma a rezolvat problema aglomerării traficului în centru și a impulsionat folosirea transportului public după ce a impus restricții de circulație în anumite perioade din zi, cu excepția riveranilor sau a acelora care plătesc o taxă anuală. Această politică a redus traficul în Roma cu 20% în timpul orelor de restricții și cu 10% în restul timpului.
Amenzile care sunt date pentru încălcarea acestei reguli finanțează sistemul de transport public din capitala Italiei.
În România există în continuare o presiune pe construcția de parcări în oraș, în contextul în care șoferii caută în centrul Capitalei și 20 de minute un loc de parcare, potrivit unui studiu făcut de aplicația mobilă yeParking.
Oferirea de servicii de mobilitate pentru cei care fac naveta
Una dintre cele mai bune politici de persuasiune, care nu implică pedepse, este organizarea unui sistem bine pus la punct pentru navetiști.
Această măsură a fost probată de orașul olandez Utrecht. Aici, autoritățile locale și companiile private au colaborat pentru a le oferi vouchere de transport public angajaților. Măsura a fost completată și de înființarea unor linii private de autocare pentru navetiști, care conectează anumite stații de transport public cu locurile de muncă ale angajaților.
<strong>Acest program a reușit să reducă cu 37% numărul navetiștilor care foloseau mașinile personale.</strong>
Aplicarea de taxe de parcare la locul de muncă
Tot pentru a-i descuraja pe navetiști să-și folosească mașinile personale este introducerea unor taxe de parcare la locul de muncă. De exemplu, un centru medical mare, din Rotterdam, a reușit să reducă cu 20-25% numărul angajaților care veneau cu mașina la muncă prin introducerea unei astfel de taxe. Totuși, cei care nu foloseau locul de parcare primeau o sumă pe care o puteau folosi pentru transportul public.
Spre comparație, și orașul britanic Nottingham a decis aplicarea unor taxe de parcare pentru cei mai mari angajatori din oraș, care dețineau peste zece spații de parcare. Fondurile obținute astfel au fost direcționate spre dezvoltarea rețelei de transport public, precum și a liniei ferate. Totuși, acest program, strict coercitiv, a fost de trei ori mai puțin eficient decât cel din Rotterdam.
Planificarea călătoriilor la locul de muncă
În Europa au fost folosite pe scară largă programe care oferă strategii de călătorie la nivelul companiilor și sfaturi pentru a încuraja angajații să nu mai facă naveta cu mașina.
Un studiu din 2010, care a analizat 20 de orașe din Marea Britanie, a descoperit că 18% din navetiști au renunțat la mașină după ce a fost pusă la punct o strategie cu mai multe măsuri, inclusiv oferirea de către companii a autobuzelor expres, reduceri pentru transportul public, îmbunătățirea infrastructurii pentru biciclete, dar și reducerea locurilor de parcare.
În general, s-a dovedit că programele care implică și restricții sunt mai eficiente decât cele care oferă doar beneficii – cum ar fi infrastructură pentru biciclete – care au redus doar cu 3% folosirea mașinilor personale.
Politicile universitare privind călătoriile
Și universitățile pot promova transportul public reducând spațiile de parcare din campusuri. Cel mai de succes exemplu este cel al Universității din Bristol, care a reușit să reducă cu 27% folosirea mașinilor de către angajați. În același timp, le-a oferit o infrastructură de biciclete mai bună și reduceri pentru transportul public.
Un program mult mai ambițios a avut orașul spaniol San Sebastian, care a implementat astfel de politici și pentru studenți, nu doar pentru angajații Universității Țării Bascilor.
Orașul Catania, din Sicilia, a oferit transport public gratuit studenților de la universitatea locală, dar și autobuze expres care ajungeau regulat în campus. Așa a obținut o reducere cu 24% a navetiștilor care foloseau mașina.
Planificarea călătoriilor spre școală
Două orașe din Anglia, Brighton & Hove și Norwich, le-au oferit cetățenilor posibilitatea de a planifica drumurile către școală ale copiilor: pe lângă consiliere, au fost organizate și evenimente pentru elevi și părinți, prin care aceștia erau încurajați să meargă pe jos sau cu bicicleta la școală, dar și să împartă aceeași mașină pentru a duce la școală mai mulți elevi.
Pe lângă asta, au fost construite și piste pentru biciclete și locuri pentru a le parca. În Norwich, procentul celor care foloseau mașina pentru a ajunge la școală a scăzut cu 10,9%, iar în Brighton impactul a fost la jumătate.
Practicile de car sharing
Car sharing-ul s-a dovedit a fi o soluție fezabilă, conform analizelor din Bremen, Germania, și Genova, Italia, unde cetățenii pot să închirieze rapid o mașină pentru câteva ore.
<strong>Conform statisticilor, o mașină închiriată înlocuiește în medie 12-15 mașini private.</strong>
Totuși, sunt studii care arată că există riscul ca, prin astfel de programe, să fie impulsionați să meargă mai mult cu mașina acei oameni care nu dețin o mașină personală.
O cercetare din 2021 a arătat că atunci când un serviciu de car sharing, precum Uber, intră pe o piață, crește numărul posesorilor de mașini personale, iar transportul public scade în zonele locuite de oameni cu venituri mai mari.
Oferirea de planuri de călătorie personalizate
Unele orașe au încercat să le ofere rezidenților itinerarii mai respectuoase față de mediu. Acestea presupun rute de călătorie, compuse din porțiuni de mers pe jos, mers cu bicicleta sau cu transportul în comun. Însă s-a constatat că programele au redus folosirea mașinii personale doar cu 6-12%.
Programele au fost testate de Marsilia (Franța), Munchen (Germania), Maastricht (Olanda) și San Sebastian (Spania).
Aplicații pe telefon care te premiază dacă mergi pe jos
Aplicațiile de pe telefon au început să joace un rol tot mai mare în reducerea numărului persoanelor care își folosesc mașina personală. În Bologna, de exemplu, a fost dezvoltată o astfel de aplicație care putea urmări mobilitatea utilizatorilor. Participanții chiar intrau într-o competiție pentru a câștiga cele mai multe puncte pentru mers pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public, iar câștigătorii erau premiați pentru punctele acumulate de diverse businessuri locale.
<strong>Rezultatele experimentului din Bologna sunt impresionante: 73% din utilizatorii aplicației au spus că și-au folosit mașina personală mai puțin decât înainte. </strong>
Deși există toate aceste aplicații și programe de planificare a călătoriilor, încă e nevoie de alte soluții smart care să scadă emisiile și să promoveze transportul sustenabil în marile orașe europene, arată studiul Universității din Lund.
