Cum au confiscat suveraniștii și naționaliștii ia românească. George Simion și Diana Șoșoacă sunt „doar o parodie a tradiției”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Naționaliștii din România au adoptat un articol vestimentar purtat în mod tradițional de săteni, în special de femei, iar liberalii spun că este o însușire abuzivă a unei identități culturale care aparține tuturor, potrivit ziarului The New York Times.
Cuprins:
- Diana Șoșoacă, George Simion, Călin Georgescu se arată admiratori ai iei
- Naționaliștii din România acuză liberalii că au trădat valorile morale tradiționale
- Român cu afacere cu ii: Oamenii cred că sunt cu Simion, din cauza a ceea ce vând
- În 2022, UNESCO a declarat ia parte din identitatea culturală a României
- Un lider care a evitat ia a fost dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu
- O ie autentică, brodată manual, costă mii de dolari
Pictorul Henri Matisse și designerul Yves Saint-Laurent s-au inspirat amândoi din acest obiect vestimentar. Cântăreața britanică Adele l-a purtat într-o ședință foto pentru revista Vogue. Louis Vuitton l-a inclus într-una dintre colecțiile sale sezoniere de produse de lux, intitulată „By the Pool”.
Diana Șoșoacă, George Simion, Călin Georgescu se arată admiratori ai iei
Recent, bluza românească - ia brodată și purtată tradițional de săteni, în special de femei - a câștigat un nou val de admiratori: politicienii naționaliști din România, îndrăgostiți de moda populară, pe care o consideră o emblemă a devotamentului față de națiune și tradițiile sale.
Diana Șoșoacă, o activistă de extremă dreapta, a transformat bluza - cunoscută în română drept „ie” - într-un element central al imaginii sale politice. Rareori apare în public îmbrăcată în altceva.
George Simion, un candidat naționalist care a pierdut alegerile prezidențiale din 18 mai 2025, este și el un admirator, la fel ca mulți dintre susținătorii săi.
Călin Georgescu, un ultranaționalist care a câștigat primul tur al unui scrutin prezidențial anulat ulterior, și-a centrat campania pe videoclipuri pe TikTok în care apărea îmbrăcat cu ie, călare pe un cal alb, printre alte activități.
Pentru liberali, acest lucru a devenit un mare dezavantaj.
Alina Dumitriu, conducătoarea unui grup din București, capitala României, care oferă sprijin persoanelor care trăiesc cu HIV, a declarat că îi plăcea să poarte ia, dar a scos-o din garderobă pentru că „a fost deturnată de extremiști și transformată într-o armă ideologică”.
„Făcea parte din tradiția noastră și era pentru toată lumea”, a spus ea, „dar ei au transformat-o într-un simbol naționalist al excluderii - pentru oameni puri și morali”.
Naționaliștii din România acuză liberalii că au trădat valorile morale tradiționale
Naționaliștii din România acuză îi frecvent pe liberali că au trădat valorile morale tradiționale și că se închină în fața Uniunii Europene, din care țara face parte din 2007.
Însă eforturile lor de a apela la tradiție nu au fost suficiente pentru a-i aduce lui Simion victoria în alegerile prezidențiale, pe care le-a pierdut categoric în fața lui Nicușor Dan, primarul centrist al Bucureștiului.
În timp ce unii progresiști au renunțat la a mai purta ia, mulți alții care dezaprobă asocierea recentă a acesteia cu extrema dreaptă consideră că un boicot ar însemna să le permită politicienilor să-și însușească o parte importantă din cultura comună a României.
„Bunica și străbunica mea coseau și purtau ii cu mult înainte ca extrema dreaptă să pună mâna pe ele”, a spus Daniel Stanciu, care conduce o mică afacere împreună cu soția sa.
Aceștia colaborează cu croitorese în vârstă din mediul rural pentru a confecționa și vinde ii brodate.
Român cu afacere cu ii: Oamenii cred că sunt cu Simion, din cauza a ceea ce vând
„Oamenii presupun că sunt cu Simion, din cauza a ceea ce vând”, a spus Stanciu, în timp ce își supraveghea standul de la Muzeul Național al Satului din București, un muzeu în aer liber care prezintă viața țărănească românească.
El a povestit că a primit recent un telefon de la o femeie interesată să comande o ie, care l-a felicitat că se află „de partea cea bună” alături de „patrioți”. Femeia a renunțat însă să mai cumpere, după ce el i-a spus clar că nu îl susține pe Simion.
Ia, a spus românul care are o afacere, „aparține tuturor, nu doar lor”.
Raluca Mihăilescu, în vârstă de 23 de ani, este studentă la Psihologie și, îmbrăcată în haine în stil gotic, a participat recent la un miting electoral în sprijinul rivalului lui Simion, Nicușor Dan.
Ea a spus că bluzele tradiționale brodate cu flori viu colorate „nu sunt tocmai stilul meu”.
Dar, a adăugat ea, le-a purtat ocazional și este deranjată de faptul că naționaliștii „iau ceva care face parte din cultura tuturor românilor”.
Admiratorii apolitici ai iei românești sunt mai puțin deranjați de deturnarea sa în scopuri politice decât de ceea ce ei consideră a fi o însușire culturală de către marile case de modă străine.
Andreea Diana Tănăsescu, care administrează o pagină de Facebook ce celebrează „la blouse roumaine”, a spus că nu are nicio problemă cu faptul că Yves Saint-Laurent s-a inspirat din iile românești, deoarece „era un artist”, a menționat România și a transformat costumul țărănesc în „haute couture”.
Dar a fost deranjată de Louis Vuitton și de marca chinezească de modă Shein pentru că au copiat modelele și croielile românești fără să menționeze sursa.
În 2022, UNESCO a declarat ia parte din identitatea culturală a României
Anul trecut, a lansat o campanie online prin care cerea ca firmele străine să obțină permisiunea României pentru a copia modelele de ii.
Ia, a spus Tănăsescu, „este ca un certificat de naștere”, fiecare model identificând purtătorul nu doar ca român, ci, în funcție de culorile și modelele broderiei, ca aparținând unui sat sau unei regiuni specifice.
„Am trecut prin decenii de comunism și multe alte necazuri, dar ia românească a rămas mereu la fel și face parte din noi toți”, a spus ea.
A susține că ia aparține exclusiv României riscă să-i irite pe bulgari, ucraineni și alți est-europeni care poartă și ei bluze brodate care, cel puțin pentru ochiul neavizat, arată foarte asemănător.
Experții insistă că sunt foarte diferite. Doina Isfanoni, etnolog la Muzeul Satului din România, a petrecut decenii călătorind prin țară pentru a cataloga ceea ce ea spune că sunt ii cu caracter unic românesc.
În 2022, UNESCO a declarat ia parte din „identitatea culturală” a României și a vecinei sale Moldova, fostă parte a României.
Dr. Isfanoni a ironizat ceea ce a perceput ca fiind eforturile politicienilor de a exploata ia în scop electoral, remarcând că aceștia poartă adesea imitații ieftine, produse la mașină, în locul pieselor autentice brodate manual.
Un lider care a evitat ia a fost dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu
Naționaliștii precum domnul Simion și doamna Șoșoacă, a spus ea, „vor să arate că reprezintă România adevărată și tradițiile ei”, dar „aceasta este doar o parodie a tradiției” menită să „păcălească oamenii”.
În România, unde o elită bogată care trăiește în orașe precum București a fost de mult timp deconectată de majoritatea populației din mediul rural, adoptarea iei tradiționale a oferit o modalitate ușoară de a afișa o conexiune cu masele.
Dr. Isfanoni a spus că ultima regină a României, Maria, care s-a născut și a fost crescută în mare parte în Marea Britanie înainte de a fi căsătorită cu prințul moștenitor român în 1892, și alți membri străini ai familiei regale purtau adesea ii tradiționale „pentru a arăta că sunt români adevărați”.
Un lider care a evitat ia brodată a fost Nicolae Ceaușescu, dictatorul comunist al României între 1965 și 1989. Născut într-o familie săracă dintr-un sat, el nu avea nevoie să-și stabilească originile țărănești.
Deși a fost adoptată de politicieni ca un semn al autenticității și al legăturii cu oamenii simpli, ia este, în multe privințe, un obiect elitist din cauza prețului său.
O ie autentică, brodată manual, costă mii de dolari
O ie autentică, brodată manual, poate costa sute sau chiar mii de dolari, în funcție de material și complexitatea broderiei.
Prețul ridicat al iilor brodate manual a deschis calea pentru o avalanșă de articole produse la mașină în China și în alte părți, ceea ce le face viața dificilă artizanilor tradiționali.
Mulți dintre aceștia sunt femei în vârstă din mediul rural care pot petrece luni întregi lucrând la o singură bluză.
Nicoleta Uță, asistentă pe ambulanță în Domnești, un sat din nord-estul Bucureștiului, este o pasionată a iei românești.
Ea a spus că a realizat că acest meșteșug riscă să dispară atunci când a observat că singura persoană din sat care mai știa să coasă o ie avea 87 de ani.
A rugat-o pe femeie să ajute la instruirea tinerilor din zonă în arta broderiei și a început un curs chiar la ea acasă.
Recent, într-o după-amiază, 16 fete stăteau atente, curând ore în șir. Cel mai bun elev al ei la broderie, a spus ea, era un băiat adolescent, dar familia lui s-a mutat.
Predarea broderiei la adolescenți, a spus Nicoleta Uță, nu doar că menține vie arta tradițională, dar îi și ajută pe tineri să se rupă de telefoanele mobile, măcar pentru câteva ore.
„Ei învață cum să se concentreze și simt bucurie și împlinire când văd ce au creat”, a spus ea.
Politicienii „poartă cu toții ii false și dau un exemplu prost pentru toată lumea. Trebuie să ne întoarcem la tradiții, dar la unele reale, nu la tradiții deformate de politică”, a adăugat ea.
parpalache 26.05.2025, 09:43
Lasa bre ca nici ailalți nu sunt mai breji in campanie electorala-când toți-(in afara de neo-komintern-iștii de la USR)-redescopera „valorile tradiționale”,merg prin piețele agroalimentare și binențeles fac cruci peste cruci!
costelu 26.05.2025, 11:23
O să pierdeți, treaba voastră, acele dosare penale...