Cum erau păzite coiful și brățările dacice furate din Olanda: „Un simplu bijutier are vitrine mai sigure decât Muzeul Drents”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Coiful dacic de la Coțofenești și brățările din aur care au fost furate de la muzeul din Drents, Olanda, în timp ce erau expuse acolo, nu erau bine păzite, spune un expert în securitate, citat de ziarul local NRC.
Cuprins:
- Expert în securitate: După ușa exterioară, trebuia să existe mai multe uși, apoi vitrinele
- Șef de securitate la muzeu: Un alt muzeu avea o vitrină ce putea fi folosită pentru coif
- Cum se vede flacăra la o vitrină simplă și la una protejată. Hoții știu
- Expert în securitate: Românii au eșuat pentru că nu au impus cerințe clare pentru securitate
- Reacția directorului muzeului din Drents, după furtul coifului dacic de la Coțofenești
- Coiful dacic din aur de la Coțofenești, furat de la un muzeu din Olanda
Întrebat cum crede că a fost posibil ca artefacte arheologice de mare valoare din România să fie furate din Assen, Ton Cremers, care mulți ani a fost șeful securității la Rijksmuseum din Amsterdam, spune că a fost „surprins de reacțiile celor din lumea muzeelor”.
De asemenea, el a arătat „o mare compasiune” pentru directorul Muzeului Drents din Assen, de unde, în weekendul trecut, au fost furate artefacte arheologice de mare valoare din România, precum coiful dacic din aur de la Coțofenești și trei brățări din aur.
„Muzeul Drents este o bijuterie în Țările de Jos și am mult respect pentru expozițiile de mare succes pe care le-a organizat”, spune Ton Cremers, care adaugă faptul că „acest furt ar fi putut fi prevenit în mod absolut”.
Ton Cremers, în vârstă de 76 de ani, a fost șeful securității la Rijksmuseum din Amsterdam între 1996 și 2002.
El susține că, de-a lungul carierei sale, a oferit consultanță în domeniul securității pentru 450 de muzee din întreaga lume.
Cum priviți acest furt?
- Am urmărit știrile zi de zi și am fost, în special, surprins de reacțiile din lumea muzeelor. Se spune că pur și simplu o ușă exterioară masivă a fost aruncată în aer și că nu se putea face nimic pentru a preveni acest lucru.
Se putea face ceva în această privință?
- Se spune că, dacă hoții folosesc explozibili, nu există nicio măsură de securitate care să poată împiedica un astfel de furt. Chiar și Asociația Muzeelor susține acest lucru. Dacă asta ar fi adevărat, atunci înseamnă că accepți că îți asumi riscuri prin organizarea unor astfel de expoziții.
Expert în securitate: După ușa exterioară, trebuia să existe mai multe uși, apoi vitrinele
Dar acest lucru nu este adevărat.
- Securitatea unui muzeu trebuie privită ca o ceapă, care are mai multe straturi. Până să ajungi la miez, unde se află cele mai valoroase piese, ar trebui să treci prin mai multe nivele de protecție. În acest caz, se pare că această „ceapă” avea doar un singur strat exterior. Dacă cineva aruncă în aer o ușă masivă, nu ar trebui ca, în mai puțin de două minute, să poată lua cele mai importante obiecte.
Ce a lipsit sau de ce a lipsit măsura de securitate?
- După ușa exterioară, ar trebui să existe mai multe uși prin care hoții să trebuiască să le spargă, ca să poată să treacă. Apoi sunt vitrinele. Cu mai mult de 20 de ani în urmă, am creat un set de cerințe pe baza cărora un muzeu a construit o vitrină cu o protecție împotriva furtului de 20 de minute. Apoi au fost angajați profesioniști care au lovit vitrina cu un ciocan timp de o jumătate de oră, ștergându-și transpirația de pe frunte, dar nu au reușit să spargă geamul.
Șef de securitate la muzeu: Un alt muzeu avea o vitrină ce putea fi folosită pentru coif
Este scumpă o astfel de vitrină?
- Când spui scumpă, trebuie să o raportezi la valoarea pe care o ai de protejat. Acum șase ani, un mic muzeu provincial din Olanda a construit o vitrină specială de 24.000 de euro pentru o vază de la Luvru. Acea vitrină ar fi fost suficient de mare pentru Coiful dacic. Aceasta a fost o cerință din partea celor de la Luvru, iar angajații lor au venit să verifice.
Ce fel de vitrină este aceasta?
- O astfel de vitrină este întotdeauna personalizată, pe măsura exponatului. În primul rând, sticla unei vitrine trebuie să fie întotdeauna montată într-un cadru. Știu că oamenii vor să aibă o vizibilitate completă asupra obiectului, dar fără cadru, sticla nu poate fi suficient de rezistentă și mă refer la sticla laminată. În această sticlă laminată, trebuie să fie o folie care nu poate fi tăiată, așa cum se întâmplă cu parbrizul unei mașini. Acest lucru se face cu policarbonat, un plastic foarte dur. Acest tip de sticlă este folosit de mulți bijutieri, astfel că un bijutier are vitrine mai bune decât Muzeul Drents.
Cum se vede flacăra la o vitrină simplă și la una protejată. Hoții știu
Se poate vedea ce fel de sticlă este?
- Infractorii sunt suficient de pricepuți pentru a observa dacă o vitrină este protejată împotriva furtului. Dacă ții un brichetă lângă sticla simplă, vezi flacăra de două ori. Dacă o vezi de patru, de șase sau de opt ori, atunci este sticlă laminată. La târgul de artă Tefaf din Maastricht au fost sparte vitrine chiar în plină zi, în fața publicului. Sticla avea folie subțire.
Trebuia să fie un paznic la muzeu?
- Nu era acolo, asta este normal și nu poți face nimic. În perioada în care am lucrat la Rijksmuseum, aveam paznici în camera de control, care aveau sarcina să se retragă și să sune la poliție în caz de furt. Sticla puternică oferă poliției timp să intervină. Timpul de reacție al securității trebuie să fie mai scurt decât timpul necesar criminalilor pentru a duce la bun sfârșit furtul. Eu consider că, fără vitrine rezistente, îți pui personalul în pericol.
Expert în securitate: Românii au eșuat pentru că nu au impus cerințe clare pentru securitate
Dacă securitatea nu era în regulă, atunci nici asigurarea nu a fost eficientă?
- Directorii de muzee spun uneori lucruri despre securitate care nu sunt corecte. Asigurătorii par să nu aibă suficientă expertiză în domeniul securității. Românii au eșuat pentru că nu au impus cerințe clare pentru securitate. Asigurătorul a eșuat. Muzeul Drents a eșuat. Și Serviciul Național pentru Patrimoniu Cultural, care a garantat o parte din daune, a eșuat. Lanțul de securitate a eșuat. Aici s-a greșit enorm.
Reacția directorului muzeului din Drents, după furtul coifului dacic de la Coțofenești
Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a declarat într-o conferință de presă că au fost luate „în mod absolut” măsuri suplimentare de securitate pentru capodoperele furate.
„Toate măsurile de securitate pe care trebuia să le luăm au fost stipulate în contractul de asigurare. Ne-am îndeplinit obligațiile”, a susținut Tupan, marți seara, la postul public de televiziune.
Muzeul a precizat miercuri, ca răspuns la întrebările jurnalistului de la NRC, că în timpul anchetei, „din motive de securitate, nu putem oferi răspunsuri la aceste întrebări”.
Coiful dacic din aur de la Coțofenești, furat de la un muzeu din Olanda
O explozie a avut loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde se află și tezaurul dacic românesc, în noaptea de vineri spre sâmbătă, 24-25 ianuarie, și au fost furate patru piese din expoziție: trei brățări dacice și coiful dacic de la Coțofenești. Totul s-a petrecut în trei minute.
Poliția locală a difuzat primele imagini video de la jaful din Muzeul Drents. Secvențele de pe o cameră de supraveghere arată că cel puțin trei persoane deschid o ușă, apoi are loc explozia. Muzeul nu era păzit de nimeni.
Expoziția din Olanda a fost deschisă publicului în iulie 2024 și urma să se termine pe 26 ianuarie. Ea cuprinde elemente ce provin din colecţiile a 18 muzee româneşti. Cele aproape 700 de piese fac parte din peste 50 de tezaure şi reprezintă cea mai importantă selecţie de bunuri din metale preţioase ale vechii Dacii descoperite până acum în România.
Iop346 30.01.2025, 19:12
Fara bulion pe pereti nu se recupereaza nimic. Toti suspectii si rudele si vecinii lor ar trebuii sa tremure de nerabdare pentru recuperarea pieselor.
BufnitaDuminicala 31.01.2025, 07:10
Ma gândesc ca ar trebui ca muzeul artelor din cartierul Ferentari sa ceară autorităților olandeze să le împrumute câteva tablouri valoroase de Van Gogh, Rembrandant pentru o expoziție. Se garantează securitatea la același nivel precum au păzit și olandezii piesele arheologice împrumutate din România.