Cum îi tratează justiția română pe cei care utilizează simboluri naziste sau îl omagiază pe Hitler în spațiul public
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Dosarele în care sunt cercetate infracțiuni de promovare în public a simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se finalizează, de regulă, fie cu pedepse cu suspendare, fie cu clasări. O arată datele din dosarele aflate pe rolul instanțelor din România în ultimii ani, consultate de Libertatea.
Cuprins:
La începutul anului, poliția din Bacău anunța declanșarea unei anchete în cazul colindătorilor din satul Berzunți, după ce aceștia au participat, în ajunul Anului Nou, la parada tradițională îmbrăcați cu uniforme de soldați, cu mașini purtând însemnul Z folosit de armata rusă în războiul din Ucraina.
Oficialii Inspectoratului de Poliție al Județului Bacău au anunțat că efectuează cercetări în baza Ordonanței de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 31 din 2002, act normativ ce vizează interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război.
Avocatul Vlad Hosu a declarat pentru Libertatea că un astfel de dosar „nu are nicio șansă să ajungă în instanță”, deoarece litera Z nu este interzisă în România, iar președintele rus, evocat de colindători, nu a fost condamnat pentru crime de război. În plus, subliniază avocatul, trebuie dovedită intenția infracțiunii.
- Promovarea în public a persoanelor vinovate de genocid, de crime de război, a ideilor, a concepțiilor sau a doctrinei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi. Când faptele sunt săvârșite prin intermediul unui sistem informatic, pedeapsa se majorează de la 6 luni la 5 ani - OUG 31/2002.
De trei ori NUP în dosarul „Uniforma” pentru Mazăre
Cum tratează justiția din România dosarele în care sunt cercetate infracțiuni ce vizează promovarea simbolurilor fasciste? Libertatea a consultat dosarele înregistrate pe rolul instanțelor românești în ultimii ani, iar răspunsul îl aflăm din soluțiile dispuse de judecători. Multe dintre dosare ajung în instanță nu pentru a fi judecate, ci pentru a se confirma renunțarea la urmărire penală.
În probabil cel mai cunoscut caz din România, cel al uniformei naziste purtate de fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, la o defilare de modă, în 2009, dosarul nu a mai ajuns la instanță. După mai mulți ani de anchetă, a primit de trei ori NUP (neînceperea urmăririi penale).
Alcool și svastici
Un dosar în care s-a pronunțat o soluție de condamnare pentru utilizare în public a simbolurilor fasciste a vizat un cetățean polonez aflat la muncă în România. El a fost pus sub acuzare după ce în două nopți din iarna anului 2020 a desenat cu o cheie simbolul svasticii pe 17 mașini parcate în sectorul 2 al Capitalei. Pe una dintre ele a scris și numele Hitler.
La audieri, a recunoscut faptele, dar a negat că ar fi vreun simpatizant al fascismului. Mai mult, el le-a spus polițiștilor că bunicul său a fost ucis de fasciști.
Cât privește gestul său, l-a pus pe seama beției. A relatat incidentele care au avut loc după ce a petrecut cu colegii. A plecat pe jos spre casă, spunând că nu mai avea baterie la telefon pentru a chema un taxi. El nu a putut să justifice în niciun fel desenarea svasticilor pe mașini.
Trimis în judecată pentru distrugere și utilizarea în spațiul public a simbolurilor fasciste, bărbatul a fost condamnat la un an și șase luni de închisoare cu suspendare.
„Instanţa apreciază că motivul comiterii faptelor nu l-a constituit o înclinaţie spre simbolurile fasciste sau dorinţa de a promova aceste simboluri, ci, mai degrabă, starea de ebrietate în care inculpatul s-a aflat în cazul ambelor fapte”, au motivat judecătorii. Sentința, pronunțată pe 1 iulie anul trecut, de Judecătoria Sector 2, a rămas definitivă.
S-a deghizat în Hitler pe Facebook
Un alt dosar deschis pentru utilizarea simbolurilor fasciste în spațiul public a vizat un om de afaceri din Cipru, stabilit în județul Prahova. Bărbatul a postat pe pagina sa de Facebook o fotografie cu chipul său, pe care era desenată o mustață de tipul celei purtate de Adolf Hitler, iar în colțul din stânga jos al fotografiei apărea emblema nazistă – svastica.
Polițiștii i-au întocmit dosar penal, iar procurorii au clasat dosarul, motivând că „fapta nu există”. Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești a infirmat soluția, arătând că urmărirea penală nu este completă. Cetățeanul cipriot nici măcar nu fusese audiat.
Judecătoria Ploiești a decis redeschiderea anchetei.
Septuagenarul care și-a pus panou la poartă: „România. Prima țară fascistă din UE”
Un pensionar în vârstă de 70 de ani, din județul Gorj, s-a ales cu dosar penal pentru promovarea simbolurilor fasciste după ce a recurs la o formă de protest în urma protestelor #REZIST din august 2019.
După ce a văzut la televizor că protestatarii din Capitală au aruncat cu vopsea roșie și ouă în clădirea Ministerului Justiției, septuagenarul și-a pus un panou la poartă pe care a desenat simbolul svasticii și a scris: „România. Prima țară fascistă din UE. PPE-Fasciști. Moarte trădătorilor”.
Audiat de polițiști, pensionarul a declarat că, după ce a văzut la știri ce s-a întâmplat în timpul protestelor de la sediul Ministerului Justiției, s-a revoltat.
„Ce se întâmpla în țară nu se mai petrecuse decât în perioada fascistă din anul 1936, iar în alte țări din Uniunea Europeană nu s-au văzut astfel de comportamente ale oamenilor”, s-a justificat septuagenarul.
Trimis în judecată pentru promovarea simbolurilor fasciste, pensionarul a scăpat de condamnare. Judecătoria din Târgu Cărbunești a aplicat doar un avertisment.
Anchete închise pentru că nu s-ar justifica cheltuielile
Un bărbat din județul Mureș a fost cercetat pentru promovarea simbolurilor naziste în spațiul public după ce a distribuit pe Facebook imagini cu Hitler, svastica și mesaje precum: „Nazismul este cel mai mare din istorie și în ziua de astăzi există” și „trăiască nazismul și la noi trăiește”.
Procurorii au decis să nu îl trimită în judecată, motivând „existența unei disproporții vădite între cheltuielile pe care le-ar implica desfășurarea procesului penal și gravitatea urmărilor produse”. Și că nu există un interes public în efectuarea urmăririi penale cu privire la faptele cercetate.
Simboluri naziste, vândute online
Un bărbat din județul Bihor a fost anchetat și el pentru promovarea simbolurilor naziste, după ce a fost reclamat de Institutul Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”.
Proprietar al unei platforme online, bărbatul vindea articole de îmbrăcăminte inscripționate cu portrete ale lui Adolf Hitler, al mareșalului Ion Antonescu, precum și cu diferite simboluri și însemne fasciste și legionare, ca „salutul Iui Hitler", „combinația de cifre 88 (Codul numeric pentru Heil Hitler)”, svastica, „crucea de fier", dar și sloganuri care incitau la brutalitate sau ură. Confecționarea, vânzarea, răspândirea simbolurilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi.
La audieri, proprietarul site-ului a declarat că a acționat în scop strict comercial, apreciind că era o nișă de piață de valorificat.
A declarat că a dat o căutare și s-a interesat pe internet despre piața din România în acest domeniu, în România negăsind aproape nimic, dar, în schimb, a găsit pe site-uri cum ar fi Amazon și articole de vestimentație cu portrete din Al Doilea Război Mondial, printre care cu Adolf Hitler și saluturi ale acestuia. Le-a copiat și ulterior a decis să le vândă și el.
„Eram convins că acest lucru nu este interzis de lege”, a declarat bărbatul.
După declanșarea anchetei, el a trimis un e-mail Institutului Național pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, cerându-și scuze și anunțându-i totodată că nu a intenționat să promoveze rasismul și ura și că a retras în totalitate acele tricouri de la comercializare.
La finalul cercetărilor, procurorii Parchetului din Aleșd au renunțat la urmărirea penală. „Fapta a adus o atingere minimă valorilor sociale”, a motivat și instanța din Aleșd, care a confirmat soluția procurorilor, arătând că cheltuielile ar fi prea mari în raport cu gravitatea faptei.
