Cum influențează sateliții din spațiu schimbarea climei: peste un milion de deșeuri spațiale sunt în jurul Pământului. Explicațiile unui expert
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sateliții ne ajută să comunicăm mai bine, ne oferă internet și date despre vreme. Dar vin și cu dezavantaje. Ei conțin materiale ce duc la degradarea stratului de ozon, ceea ce poate reduce capacitatea atmosferei de a filtra radiațiile emise de soare, arată o analiză făcută de astrofizicianul Cristian Omat pentru publicația Infoclima.
Cuprins:
Într-un interviu pentru Libertatea, el explică cum s-a transformat spațiul într-un depozit de deșeuri și ce impact au resturile satelitare asupra climei, într-o lume în care fiecare an este mai cald decât precedentul.
Numărul de sateliți plasați în jurul Pământului s-a triplat în ultimii 5 ani.
Potrivit orbit.ing-now.com, 7.047 de sateliți sunt activi pe orbitele joase din jurul Terrei. Este vorba despre sateliții trimiși de pe Pământ în spațiu, nu de cei naturali ai planetelor. Aproape 60% dintre aceștia sunt în constelația Starlink, de la SpaceX. Compania își propune ca până în 2030, Starlink să devină o mega constelație compusă din aproximativ 42.000 de sateliți.
La ce ne folosesc acești sateliți?
Plasarea sateliților de comunicații pe Low Earth Orbit (LEO), adică orbita joasă a Pământului, de până la 2.000 de kilometri altitudine, ar putea să aducă avantaje din punct de vedere comunicațional, mai ales în zonele izolate. „Pentru zonele de pe Terra unde nu există acces la internet, dar o infrastructură terestră nu merită, e o soluție viabilă”, spune, într-o discuție cu Libertatea, astrofizicianul Cristian Omat, doctorand în Astronomie și Astrofizică, în cadrul Universității din București.
Există de asemenea și sateliți ce sunt utilizați pentru monitorizarea planetei. Avem drept exemplu programul Copernicus, care este compus din sateliții din constelația Sentinel. Acest program oferă o multitudine de servicii, precum: date cu privire la atmosfera terestră, la mediul marin, la suprafața terestră. Oferă, de asemenea, și informații relevante despre schimbările climatice, dar și de securitate ori situații de urgență.
Mai mulți sateliți înseamnă și mai multe deșeuri în spațiu
Dar sateliții înseamnă și dezavantaje.
Numărul de sateliți continuă să crească, spune Omat, și va ajunge la 100.000 până la sfârșitul deceniului. Acest lucru determină creșterea numărului manevrelor orbitale, mișcări care împiedică sateliții să se ciocnească între ei. Dacă în trecut erau realizate trei manevre orbitale pe zi, odată cu creșterea numărului de sateliți se estimează că numărul manevrelor va crește la opt pe oră. Dar riscurile de coliziune cresc și ele odată cu numărul de sateliți.
Atunci când sateliții se ciocnesc, sunt generate resturi spațiale. Astfel, de la ciocnirea sateliților cu alți sateliți, se poate ajunge la efectul Kessler. Practic, atunci când densitatea resturilor care se află pe orbite este mare, pot să fie generate alte coliziuni. Prin urmare, se va ajunge la o cascadă, la o reacție în lanț, susține expertul.
Acest fenomen va duce la izolarea planetei, din pricina materialelor ce se vor strânge în jurul ei, iar explorarea spațiului nu o să mai fie posibilă.
„Important este să curățăm orbitele, iar abia după aceea să facem acest avânt tehnologic, să punem sateliți de comunicații”, punctează Cristian Omat.
Legătura dintre deșeurile spațiale și schimbările climatice
În cursul arderii, la intrarea în atmosfera terestră a unui satelit scos de pe orbită, se produce alumină. Alumina este periculoasă, deoarece are o anumită influență asupra stratului de ozon, iar acest lucru duce la încălzirea globală și accentuează efectul de seră. Nu este vorba despre un impact direct, dar în timp, pot apărea efecte adverse, subliniază Omat.
„Orice lucru mic, insignifiant pentru mine, coroborat cu al celui care face același lucru și tot așa, poate duce la schimbări climatice, iar aceste schimbări climatice sunt ireversibile”, explică astrofizicianul.
Atmosfera planetei trage în mod natural resturile care orbitează, dar dioxidul de carbon, aflat la un nivel mai ridicat din cauza poluării, scade densitatea atmosferei superioare, ceea ce duce la arderea incompletă a resturilor, notează, într-o analiză, New York Times.
Aproape 11.000 de tone de deșeuri sunt în jurul Pământului
Potrivit unui raport realizat de Agenția Europeană Spațială, pe orbitele din jurul Pământului se află peste un milion de deșeuri spațiale mai mari de un centimetru. Masa totală a obiectelor aflate pe orbitele din jurul Pământului depășește 10.900 de tone. Sunt tone de deșeuri rezultate în urma a 600-700 de evenimente din spațiu, adică explozii, fragmentări, coliziuni.
Coliziunea din 10 februarie 2009 de deasupra Peninsulei Taimîr, Siberia, este considerată ca fiind cea mai gravă coliziune spațială din istorie. A avut loc la altitudinea de 789 km. S-au ciocnit satelitul american de comunicații Iridium-33 și un satelit militar rus dezafectat, Kosmos-2251, la viteza de 11,7 km/s. La un an distanță, specialiștii au găsit în spațiu peste 2.000 de resturi.
Consens internațional de reducere a deșeurilor orbitale
Anul trecut, Federal Communications Commission (FCC), instituție de reglementare a comunicării atât în SUA, cât și la nivel internațional, a propus un termen de 5 ani pentru scoaterea sateliților de pe orbitele LEO, după ce aceștia își încheie misiunea. În acest moment, timpul pentru deorbitare este de 25 de ani. NASA consideră însă că reducerea la 5 ani nu va avea un impact foarte mare. Agenția estimează că resturile din spațiu se vor reduce doar cu 10%, pentru o perioadă de 200 de ani.
Cristian Omat este de părere că, în acest moment, eforturile ar trebui îndreptate către curățarea orbitelor din jurul Pământului. ,,Haideți să curățăm orbitele, iar pe urmă punem și sateliți”, spune el.
La nivel mondial, există mai multe organizații care monitorizează acești sateliți. „Intrările în atmosferă ale sateliților nu se fac necontrolat, se fac controlat, de la sol. (…) Determinăm o suprafață unde ar putea să cadă și știm cum ar trebui să cadă”, spune Omat. De asemenea, țări precum Elveția, Japonia, Franța și Australia au inițiat proiecte pentru curățarea deșeurilor spațiale.
Foto: 123rf.com
Silvia06 24.07.2023, 14:09
?♀️
durban22 24.07.2023, 15:03
Concluzia este una si singura : fie pe pamant ,fie in spatiu gunoaie se fac care dauneza omenirii;solutia nu este decat una ;SA CURATAM ACEST GUNOI CARE TOT NOI IL PRODUCEM !!.
laurlaur2180 24.07.2023, 15:15
Pana o sa ajungem sa locuim in Cosmos, acolo va fi mai mult gunoi ca pe terra
nicoleta1 24.07.2023, 19:23
Gunoiul dauneaza grav omenirii dar gunoaie sunt peste tot
mica 24.07.2023, 22:20
Gunoaie in ape , gunoaie in spatiu.