Cum intimidează Rusia Armenia înainte de alegeri și ce riscă prin adoptarea acestei strategii

Campania electorală din Armenia este marcată de o presiune puternică din partea Kremlinului, care și-a afișat deschis ostilitatea față de premierul Nikol Pașinian și partidul său Contractul Civil.

Liderul autocrat rus Vladimir Putin a generat o „problemă” din deschiderea arătată de Armenia față de Uniunea Europeană și a amenințat cu „scenariul ucrainean”. El a amenințat totodată cu măsuri economice, inclusiv cu scumpirea gazelor în cazul aprofundării relațiilor între Armenia și Uniunea Europeană. Potrivit lui Putin, Armenia trebuie să aleagă între Uniunea Europeană sau „beneficiile” Uniunii Economice Eurasiatice, o organizație regională condusă de Rusia. Și, pe fondul campaniei electorale din Armenia, Rusia a luat mai multe măsuri comerciale împotriva țării din Caucazul de Sud.

Programul electoral al partidului lui Pașinian, care deține în prezent majoritatea în Parlamentul Armeniei și este favorit, conform sondajelor, la câștigarea alegerilor de duminică, nu conține formulări directe sau indicii că Erevanul ar trebui să dezvolte relații cu Occidentul în detrimentul Rusiei. De fapt, singurul subiect de politică externă menționat în mod specific este proiectul armeano-american Trump Road for International Peace and Prosperity (TRIPP) – un coridor de transport prin sudul Armeniei care ar lega Azerbaidjanul de exclava sa autonomă Nahichevan și Turcia.

Presiunile puse de Rusia asupra Armeniei înainte de alegeri

Rusia este în prezent cel mai mare partener comercial al Armeniei, asimilând peste 35% din exporturile acestei țări care se învecinează cu Azerbaidjan, Georgia, Iran și Turcia. Doar 12% din exporturile armene se îndreaptă spre Uniunea Europeană. În anumite categorii – în principal produsele agricole – dependența Armeniei de piața rusă este aproape completă. Așadar, Kremlinul are o pârghie de influență asupra acestei țări cu puțin peste 3 milioane de locuitori și o folosește din plin.

Cu doar trei săptămâni înainte de alegeri, Rusia a interzis sau a restricționat importurile la următoarele produse armene: apa minerală Jermuk, flori, vinuri și coniacuri de la mai mulți producători, roșii, castraveți, ardei, mirodenii, căpșune, pește, cireșe, caise, prune, piersici, nectarine, struguri, mere, pere, gutui, vinete, cartofi și fructe uscate. Măsurile, anunțate aproape zilnic, au fost luate oficial de Rosselkhoznadzor și Rospotrebnadzor, pe baza unor presupuse „încălcări identificate” brusc înainte de alegeri.

Autoritățile armene nu au menționat încă public daunele suferite de producătorii locali. Vorbind la un miting electoral, Nikol Pașinian a catalogat aceste măsuri ca fiind „politizate” și a dat asigurări că produsele armene respinse de Rusia vor fi redirecționate către alți cumpărători externi. „Niciun produs nu va rămâne. Acestea sunt piețele UE și alte piețe”, a declarat el. În fața acestor presiuni, Uniunea Europeană a anunțat un sprijin financiar imediat în valoare de 50 de milioane de euro și a facilitat exportul de flori armene către Letonia. În plus, Uniunea Europeană s-a angajat să strângă relațiile comerciale cu Armenia.

Capacitatea Erevanului de a răspunde economic Moscovei este limitată, notează Haikaz Fanian, șeful companiei de consultanță Modex și cofondator al asociației Export Armenia. În teorie, Armenia ar putea ridica problema prin intermediul mecanismelor Uniunii Economice Eurasiatice, dar, având în vedere natura politică a disputei, este puțin probabil ca acestea să fie eficiente. Măsurile simetrice – de exemplu impunerea unor restricții asupra reexporturilor de bunuri occidentale către Rusia – ar putea duce, în opinia sa, la o escaladare suplimentară care să se răsfrângă asupra exportatorilor armeni.

Gazele, folosite ca armă

Cea mai gravă dintre amenințările proferate deja de regimul de la Moscova este revizuirea termenilor de furnizare a gazelor. Ministerul rus de Externe a anunțat că o scrisoare în acest sens, semnată de ministrul Energiei Serghei Țivilev, a fost trimisă deja autorităților armene.

Armenia nu are zăcăminte de gaze naturale și importă peste 80% din consumul său de gaze din Rusia, conform Agenției Internaționale a Energiei (AIE). În plus, gazele importate din Iran sunt aduse printr-o conductă controlată de Rusia. Aprovizionarea și vânzările sunt gestionate de o filială a companiei ruse Gazprom.

În timpul unei vizite efectuate recent în Kazahstan, Vladimir Putin a avertizat Armenia că va pierde „beneficiile” la gaze dacă se va retrage din Uniunea Economică Eurasiatică. Potrivit lui Putin, PIB-ul Armeniei se va reduce cu 14%.

Închiderea robinetului de gaze pentru Armenia ar fi costisitoare pentru Rusia însăși, dar chiar și formularea unor amenințări cu creșterea prețurilor este un instrument puternic de presiune politică, notează Isaac Levy, expert la Centrul pentru Cercetare în Domeniul Energiei și Aerului Curat (CREA).

Armenia și-ar putea diversifica sursele de aprovizionare în câteva zile sau săptămâni – de exemplu importând gaze azere prin Georgia în locul celor rusești, notează Haikaz Fanian. Și totuși, există o problemă, deoarece Rusia controlează rețeaua de distribuție a gazelor în Armenia. Așadar, orice modificare semnificativă a sistemului de aprovizionare ar necesita negocieri cu Kremlinul.

Viitorul relațiilor ruso-armene

Dacă partidul lui Pașinian va câștiga duminică și va menține o politică externă multivectorială, relațiile cu Rusia vor rămâne tensionate. O escaladare suplimentară este, de asemenea, posibilă. Viceprim-ministrul rus Aleksei Overciuk a anunțat deja că Uniunea Economică Eurasiatică va îngheța statutul de membru al Armeniei.

În același timp, cu cât Rusia pune mai multe presiuni asupra Armeniei, cu atât este mai mare probabilitatea ca politicile Erevanului să devină mai pro-occidentale, notează Veli-Pekka Tynkkynen, profesor la Institutul Aleksanteri de la Universitatea din Helsinki. El subliniază că șantajul cu gaze al Rusiei se întoarce adesea împotriva sa. Această strategie a eșuat în Ucraina în anii 2000 și în Ungaria în 2026.

„Sprijinul financiar din partea Europei ar putea fi o soluție pe termen scurt la problema geopolitică a Armeniei, dar, în același timp, Erevanul ar trebui să își consolideze suveranitatea prin investiții în energie regenerabilă”, afirmă expertul. „Tranziția verde nu ar trebui văzută ca un apanaj exclusiv al țărilor bogate. Experiența unor țări precum Djibouti, Pakistan și Uruguay demonstrează acest lucru”, adaugă el.

Pe termen scurt și mediu, Erevanul nu are de ales decât să mențină relații de colaborare cu Moscova.

„Rămân optimist și mă aștept ca situația să se calmeze după alegeri, iar problemele comerciale să fie rezolvate treptat”, spune economistul Aram Kayfajyan, CEO al companiei de investiții ROQCapital. „În același timp, evenimentele petrecute recent demonstrează importanța diversificării piețelor de export pentru o economie în creștere precum cea a Armeniei: o creștere durabilă și neîntreruptă poate fi realizată doar prin explorarea unor noi direcții și interacțiuni cu diferite regiuni”, semnalează el.

Intimidările riscă se pot întoarce împotriva Rusiei

Deși cursul pro-occidental a fost consacrat la nivel politic (în martie 2025 Parlamentul armean a adoptat legea privind începerea procesului de aderare la Uniunea Europeană), Nikol Pașinian subliniază că decizia finală va fi luată printr-un referendum care va fi organizat la momentul oportun. În mod evident, Armenia este încă departe de a obține chiar și statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.

În același timp, la nivel simbolic, dorința Erevanului de a urma, dacă nu neapărat o politică externă pro-occidentală, cel puțin o politică externă multivectorială pare evidentă. Armenia și-a înghețat de facto participarea la Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), după ce această alianță militară regională condusă de Rusia nu a sprijinit-o în fața ofensivei azere din Nagorno-Karabah. În luna mai, Erevanul a găzduit summitul Comunității Politice Europene și primul summit UE-Armenia, cu participarea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și a președintelui Consiliului European, António Costa.

De peste Atlantic, președintele american Donald Trump și-a declarat sprijinul pentru Nikol Pașinian, numindu-l pe premierul armean „marele său prieten”, în timp ce secretarul de stat american Marco Rubio s-a deplasat la Erevan și a semnat un acord de parteneriat strategic cu Armenia.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE