Șantajată de Rusia, Armenia găzduiește peste 50 de lideri europeni la două summituri majore. Nicușor Dan a sosit la Erevan alături de Maia Sandu

Președintele Nicușor Dan a sosit la rândul său la Erevan alături de șefa de stat a Republicii Moldova, Maia Sandu. „În drum spre Armenia, unde voi participa, alături de doamna Președintă, Maia Sandu, la Grupul pentru Republica Moldova, care se va desfășura în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene”, a transmis Nicușor Dan.

În drum spre Armenia, unde voi participa, alături de doamna Președintă, @sandumaiamd , la Grupul pentru Republica Moldova, care se va desfășura în cadrul reuniunii Comunității Politice Europene.
Înființat în 2024, la inițiativa comună a României și Franței, acest grup are ca… pic.twitter.com/05ghZCGBjs

— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) May 3, 2026

Președintele României și președinta Republicii Moldova au fost întâmpinați pe aeroport de șeful Parlamentului armean Alen Simonian.

Armenia, în epicentrul scenei politice europene

Armenia va găzdui luni și marți două evenimente politice majore: cel de-al 8-lea summit al Comunității Politice Europene și summitul UE – Armenia.

Summitul Comunității Politice Europene va avea loc luni cu participarea a 48 de țări – cele 27 membre UE și altele europene 20 non-UE, plus Canada, care va participa pentru prima dată la această reuniune politică majoră, fiind reprezentată de prim-ministrul Mark Carney.

Summitul UE – Armenia este programat pentru marți, în condițiile în care țara caucaziană aspiră să adere la blocul comunitar.

Secretarul general al NATO Mark Rutte, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European Antonio Costa, președinta Parlamentului European Roberta Metsola și șefa diplomației europene Kaja Kallas au sosit de asemenea la Erevan.

Apel la unitate într-o Europă atacată de Rusia

Comunitatea Politică Europeană este un forum înființat în 2022, la scurt după lansarea invaziei ruse la scară largă din Ucraina, iar summitul său inaugural a avut loc la Praga. Republica Moldova a găzduit cel de-al doilea summit, pe 1 iunie 2023, în pline discuții privind deschiderea negocierilor de aderare la UE. Armenia speră la rândul ei să adere la UE după ce nu a fost susținută de fostul său aliat Rusia în războiul cu Azerbaidjan.

Tema summitului din acest an este „Construind viitorului: unitate și stabilitate în Europa”. Este un mesaj de unitate pentru o Europă care se confruntă cu atacuri hibride din partea Rusiei lui Vladimir Putin și acțiunile controversate ale președintelui american Donald Trump.

Canada, o prezență simbolică

Participarea lui Mark Carney la summitul din Armenia este menită să arate cel mai probabil că Europa și Canada împărtășesc aceeași viziune asupra geopoliticii și securității, cu un sistem internațional bazat pe reguli, drept internațional și multilateralism, comentează agenția de presă EFE, citată de Agerpres.

„Europa și Canada sunt mai mult decât parteneri cu viziuni similare; împreună construim o alianță globală pentru a apăra pacea, prosperitatea comună și multilateralismul”, a scris Antonio Costa pe contul său de X.

„Într-o lume mai periculoasă și mai divizată, Canada se apropie tot mai mult de partenerii și aliații săi europeni” pentru „construirea unui viitor mai sigur și mai prosper de ambele părți ale Atlanticului”, a răspuns Mark Carney, subliniind cooperarea în domeniile apărării, energiei și tehnologiei.

Sprijin pentru Armenia în fața șantajului rusesc

Alegerea Armeniei ca gazdă nu este întâmplătoare probabil. Țara caucaziană va organiza pe 7 iunie alegeri legislative cruciale marcate de expulzarea etnicilor armeni din Nagorno-Karabah după războiul cu Azerbaidjan. Actualul prim-ministru, Nikol Pașinianan, va încerca să obțină un nou mandat și să-și direcționeze țara către Occident.

Se așteaptă ca, la fel ca în cazul summitului desfășurat în Republica Moldova, UE să-l sprijine pe Pașinian, care a avut recent o confruntare la Kremlin cu liderul rus Vladimir Putin, subliniază Agerpres. La începutul lunii aprilie, Vladimir Putin s-a folosit de întâlnirea cu Nikol Pașinian pentru a-i indica două direcții, și anume să nu se apropie de UE și să permită „mișcărilor proruse” să participe la alegerile parlamentare, șantajându-l în caz contrar cu arma sa geopolitică preferată, așa-zisele gaze rusești ieftin.

Putin i-a cerut lui Pașinian să permită participarea la alegeri a unui om de afaceri arestat, cu dublă cetățenie ruso-armeană, Samvel Karapetian, lucru interzis de legislație.

Nikol Pașinian nu s-a lăsat intimidat și i-a transmis delicat lui Vladimir Putin că armenii au privilegii care nu există în Rusia: democrație, alegeri corecte și libere, opoziție, legi și rețele de socializare necenzurate etc.

După întrevederea de la Kremlin, viceprim-ministrul rus Aleksei Overciuk a amenințat Armenia cu reconsiderarea relațiilor economice ținând cont de planurile privind aderarea la UE. Între timp, autoritățile ruse au început să treacă la fapte și au interzis deocamdată vânzarea apei minerale armene „Djermuk” pe motiv că au constatat un conținut excesiv de hidrocarbonat. Rusia a folosit șantajul comercial și împotriva Rep. Moldova, iar în cele din urmă țara vecină și-a reorientat exporturile către UE.

„Armenia este un partener apropiat al UE”, a dat asigurări Antonio Costa. La rândul său, Nikol Pașinian a subliniat că summiturile CPE și UE – Armenia reprezintă o oportunitate de a reafirma angajamentul Erevanului față de „valorile democratice și statul de drept”.

UE intenționează să-și consolideze prezența în Caucaz

Potrivit EFE, UE profită de tensiunile dintre regimul de la Moscova și țările din Caucaz – inclusiv Azerbaidjanul, aflat și el în divergențe cu Rusia – pentru a-și consolida poziția în această regiune care se învecinează cu Turcia și cu Iran.

Argumentele sunt atât geopolitice, cât și economice. Caucazul este esențial pentru conectivitatea UE, mai ales în contextul obiectivului pe termen lung de a evita teritoriile rus și iranian. Coridorul de transport transcaspic, cunoscut și sub numele de Coridorul Mijlociu, permite Europei să importe bunuri și hidrocarburi din Asia Centrală prin Marea Caspică și Caucaz.

UE își propune să ofere pace, securitate, conectivitate și prosperitate în Caucazul de Sud, în contrast cu tensiunile generate de Rusia în spațiul post-sovietic.

CPE reunește aproape 700 de milioane de persoane și reprezintă aproape un sfert din PIB-ul mondial.

Agenda președintelui Nicușor Dan

La Erevan, președintele României are pe agendă participarea la o nouă reuniune a Grupului de Coordonare (Core Group) pentru Republica Moldova, mecanism multilateral informal de susținere a securității și rezilienței a țării vecine. Înființat în 2024 la inițiativa comună a României și Franței, grupul urmărește consolidarea coerenței sprijinului internațional acordat Republicii Moldova, subliniază Administrația Prezidențială a României.

Președintele Nicușor Dan va co-prezida, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, masa rotundă dedicată temei „Reziliență democratică și amenințări hibride”. Dezbaterile vor acoperi guvernanța democratică, combaterea dezinformării și a manipulării informaționale, securitatea cibernetică, apărarea, educația și monitorizarea evoluțiilor tehnologice, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale.

În cadrul acestui format, președintele României va susține necesitatea unei abordări mai coordonate la nivel european, a unor instituții puternice și transparente și a unor măsuri preventive eficiente împotriva dezinformării și interferențelor externe, cu scopul de a preveni ca vulnerabilitățile actuale să devină riscuri structurale pe termen lung.

Nicușor Dan va găzdui de asemenea o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale, la care vor participa o serie de lideri regionali.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE