Cum își pot construi tinerii cariera încă din facultate. Sfaturile unui expert în resurse umane pentru viitorii studenți. „Echilibru între pasiune, cererea de pe piața muncii și prestigiul universității”

Ce contează cel mai mult atunci când alegi o facultate

Libertatea: Cât de mult contează, din experiența dumneavoastră, facultatea aleasă în primii ani de carieră?
Corina Diaconu: Importanța facultății depinde foarte mult de domeniul ales. Există profesii în care diploma și specializarea sunt indispensabile – dacă îți dorești să devii arhitect, medic, avocat, farmacist sau inginer într-un domeniu reglementat, alegerea facultății este esențială și îți trasează practic direcția profesională. În aceste cazuri, facultatea nu este doar o etapă educațională, ci și condiția de bază pentru a putea practica meseria.

În schimb, în domenii precum IT, marketing, comunicare, antreprenoriat sau industriile creative, facultatea oferă o bază importantă, dar succesul profesional depinde într-o măsură mult mai mare de competențele dezvoltate, experiența practică și capacitatea de a învăța continuu. Din perspectiva unui recrutor, în primii ani de carieră, facultatea poate reprezenta un avantaj și un criteriu de departajare, însă pe măsură ce un candidat acumulează experiență, rezultatele obținute și abilitățile demonstrate ajung să cântărească mai mult decât numele universității absolvite.

– Ce ar trebui să cântărească mai mult în decizia unui tânăr: pasiunea pentru domeniu, cererea de pe piața muncii sau prestigiul universității?
– Ideal este să existe un echilibru între toate cele trei. Pasiunea este cea care te ajută să rămâi motivat pe termen lung, piața muncii îți oferă oportunități reale de dezvoltare, iar universitatea poate aduce acces la profesori buni, proiecte și o rețea valoroasă. Dacă ar trebui să aleg un singur criteriu, aș spune că interesul autentic pentru domeniu este cel mai important, dar trebuie însoțit de o înțelegere realistă a perspectivelor profesionale.

– Vedeți diferențe reale între absolvenții unor facultăți „de top” și restul, atunci când îi evaluați la angajare?
– Există uneori diferențe în pregătirea academică sau în expunerea la proiecte complexe, însă acestea nu sunt decisive. Am întâlnit absolvenți ai unor universități prestigioase care beneficiau de reputația instituției, dar care, în practică, nu reușeau să confirme așteptările prin modul în care colaborau, comunicau sau rezolvau probleme și uneori nici prin cunoștințele dobândite. Faptul că ai studiat la o facultate de top nu înseamnă automat că ai valorificat pe deplin oportunitățile pe care aceasta ți le-a oferit. În același timp, am primit aplicații de la absolvenți ai unor universități mai puțin cunoscute care au impresionat prin inițiativă, responsabilitate, maturitate și o dorință autentică de a învăța. În recrutare, numele facultății poate atrage atenția la prima vedere, însă ceea ce face diferența este felul în care candidatul își demonstrează competențele, potențialul și atitudinea. Acestea sunt, de cele mai multe ori, criteriile care cântăresc decisiv în procesul de angajare.

Cum își pot reduce tinerii teama de a face alegerea greșită

– Ce sfat le-ați da tinerilor care nu știu încă ce vor să facă și simt presiunea să aleagă „corect” de la 18 ani?
– Le-aș spune, în primul rând, că este perfect normal să nu știe exact ce vor să facă la 18 ani. Foarte puțini oameni au această claritate atât de devreme, iar presiunea de a lua „decizia perfectă” este, de multe ori, mai mare decât ar trebui să fie. Alegerea facultății este importantă, dar nu este o sentință pe viață și nici nu definește întreaga carieră a unei persoane.

Înainte de a lua o decizie, i-aș încuraja să investească timp în explorare. Să discute cu oameni care lucrează în domeniile care îi atrag, nu doar cu profesori sau părinți. O conversație de o oră cu un arhitect, un psiholog, un programator sau un avocat poate oferi o imagine mult mai realistă decât zeci de pagini de prezentare a unei facultăți. De asemenea, să participe la zilele porților deschise, conferințe, workshopuri sau școli de vară organizate de universități și companii.

Un exercițiu pe care îl recomand este să nu se întrebe doar „Ce îmi place?”, ci și „Cum îmi place să lucrez?”. „Prefer să lucrez cu oameni sau individual?”, „Îmi place să creez, să analizez, să construiesc, să negociez sau să ajut?”, „Mă văd într-un birou, pe un șantier, într-un laborator sau într-un spital?”. De multe ori, răspunsurile la aceste întrebări sunt mai relevante decât alegerea unei materii preferate din liceu.

În același timp, este important să înțeleagă cum arată piața muncii, fără să aleagă exclusiv în funcție de salarii sau de meseriile „la modă”. Tendințele se schimbă, iar multe dintre profesiile pe care le vor practica peste 10-15 ani nici măcar nu există astăzi în forma actuală.

Cel mai important este să nu rămână blocați de teama unei alegeri greșite. Claritatea nu apare întotdeauna înainte de primul pas, ci se construiește pe parcurs, prin experiențe, încercări și chiar prin greșeli. O decizie bună este aceea pe care continui să o valorifici prin implicare, învățare și adaptare, nu una care este perfectă din prima zi.

Cum își pot pregăti studenții viitorul profesional înainte de absolvire

– Cum ar trebui să-și clădească viitorul profesional un tânăr care alege să facă o facultate?
– Facultatea ar trebui privită ca începutul construirii unei cariere, nu ca obiectivul final. Din păcate, mulți studenți cred că este suficient să termine cursurile și să obțină diploma. În realitate, cei care se diferențiază sunt cei care folosesc cei trei sau patru ani de facultate pentru a-și construi treptat un profil profesional.

Le-aș recomanda tinerilor să își stabilească câte un obiectiv pentru fiecare an de studiu. În primul an, să descopere domeniul și să își dezvolte competențele de bază. În al doilea, să participe la proiecte, organizații studențești sau competiții și să înceapă să își creeze o rețea de contacte. În al treilea an, să caute internshipuri relevante și să înțeleagă ce tip de activitate li se potrivește. Până la absolvire, ideal ar fi să aibă deja un CV care să conțină mai mult decât lista materiilor studiate.

Un alt sfat este să nu se limiteze la programa facultății. Astăzi există numeroase cursuri online, certificări și resurse gratuite prin care își pot dezvolta competențe complementare: limbi străine, instrumente digitale, inteligență artificială, analiză de date, public speaking sau management de proiect. Aceste competențe sunt apreciate indiferent de domeniul ales.

În egală măsură, îi încurajez să își construiască o prezență profesională încă din timpul facultății. Un profil de LinkedIn complet, participarea la evenimente din industrie, interacțiunea cu profesioniști din domeniu și un portofoliu cu proiectele la care au lucrat pot face diferența atunci când aplică pentru primul loc de muncă.

Cel mai important este să nu aștepte absolvirea pentru a începe să își construiască viitorul profesional. Piața muncii îi avantajează pe cei care demonstrează că au fost implicați, curioși și consecvenți încă din perioada studenției. Diploma este importantă, dar ceea ce ai făcut în anii facultății spune, de multe ori, mult mai multe despre potențialul tău decât nota de la licență.

Nu doar diploma contează, ci și experiențele acumulate în timpul facultății

– Ce face un student să iasă în evidență în CV-ul de absolvent, dincolo de note?
– Experiențele practice fac diferența. Internshipurile, voluntariatul, participarea la proiecte, concursuri, organizații studențești sau inițiative personale transmit că studentul a fost implicat și curios. La fel de importante sunt competențele digitale, cunoașterea limbilor străine și exemplele concrete care demonstrează că poate transforma teoria în rezultate.

– Cât de important este să lucrezi sau să faci internshipuri în timpul facultății? Riscă cineva care se concentrează doar pe studiu să rămână în urmă?
– Experiența practică este un avantaj important, pentru că îi ajută pe studenți să înțeleagă cum funcționează mediul profesional și să își confirme sau să își redefinească alegerile. Sunt însă și domenii în care studiul intensiv este esențial (medicina, arhitectura). Important este ca, până la finalul facultății, studentul să aibă măcar câteva experiențe relevante care să completeze pregătirea academică.

– Mai contează diploma la fel de mult ca acum zece ani sau angajatorii se uită tot mai mult la competențe și portofoliu?
– Diploma rămâne importantă, mai ales în profesiile reglementate sau în anumite domenii tehnice. În același timp, angajatorii acordă tot mai multă atenție competențelor reale și dovezilor concrete că un candidat poate performa. Un portofoliu bine construit, proiectele personale sau experiența practică pot cântări la fel de mult, iar uneori chiar mai mult decât diploma în sine.

Cea mai mare greșeală este să aștepți momentul perfect înainte de a începe

– Ce abilități ați observat că le lipsesc cel mai des tinerilor la primul interviu?
– Cel mai frecvent observ dificultăți în comunicare și în prezentarea propriilor realizări, dar acest lucru este perfect normal, mai ales la primele interviuri. Emoțiile, lipsa de experiență și teama de a greși îi fac pe mulți tineri să nu își pună în valoare adevăratul potențial. Important este să nu se descurajeze: abilitatea de a se prezenta clar, de a răspunde la întrebări și de a avea încredere în propriile experiențe se dezvoltă de la un interviu la altul.

– Care este cea mai frecventă greșeală pe care o fac tinerii la început de drum și care i-ar putea costa?
– Cred că eroarea cea mai mare este să aștepte momentul perfect înainte de a începe. Unii amână internshipurile, proiectele sau aplicările pentru că simt că nu sunt suficient de pregătiți. În realitate, experiența se construiește tocmai prin încercări, iar greșelile sunt parte firească din procesul de dezvoltare profesională.

Schimbarea domeniului poate fi un nou început, nu un eșec

– Este alegerea facultății o decizie pe viață sau tot mai mulți oameni își schimbă domeniul? Cum priviți reconversia profesională?
– Reconversia profesională este o realitate a pieței muncii de astăzi, însă nu înseamnă că fiecare persoană își va schimba domeniul de activitate. Sunt foarte mulți profesioniști care își construiesc o carieră solidă în profesia aleasă încă din facultate și evoluează constant în acel domeniu. În același timp, există situații în care schimbările din economie, apariția unor noi profesii sau chiar descoperirea unor aptitudini și interese diferite îi determină pe oameni să urmeze un alt parcurs profesional.

Din punctul meu de vedere, cheia nu este să schimbi domeniul de dragul schimbării, ci să rămâi deschis la învățare și dezvoltare. Adaptabilitatea înseamnă să poți evolua atunci când contextul o cere sau când identifici o oportunitate care ți se potrivește mai bine, nu să renunți la un drum doar pentru că schimbarea a devenit o tendință. O carieră construită consecvent într-un singur domeniu este la fel de valoroasă ca una care presupune o reconversie, atât timp cât alegerea este una bine fundamentată.

Seriozitatea, disciplina și perseverența transformă oportunitățile în reușite reale

– Dacă ați putea da un singur sfat unui viitor student care citește acest articol, care ar fi acela?
– I-aș sfătui să nu aleagă facultatea doar pentru diplomă și nici doar pentru că este la modă. Este de preferat să aleagă un loc în care pot crește, în care își pot dezvolta curiozitatea și în care au șansa să învețe dincolo de cursuri. Cariera nu este o linie dreaptă, ci un proces de învățare continuă. Investiția cea mai valoroasă pe care o poate face un tânăr este în capacitatea de a învăța, de a se adapta și de a rămâne curios pe tot parcursul vieții. Îi sfătuiesc să aibă încredere în ei, să fie determinați și să muncească constant pentru ceea ce își doresc, pentru că seriozitatea, disciplina și perseverența sunt cele care transformă oportunitățile în reușite reale.