Cum s-a transformat o dezbatere pe tema legii 5G într-o mobilizare a celor de la Huawei și a taberei anti-tehnologie: “Vă dăm în judecată pentru genocid!”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Proiectul de lege 5G trebuie retras. Acesta este principalul mesaj transmis de participanții la dezbaterea publică organizată online luni de Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) pe tema modului în care ar trebui să fie implementată tehnologia 5G în România. Proiectul ar putea elimina din cursă compania chineză Huawei, așa că aceasta și-a mobilizat reprezentanții din România, în frunte cu șeful firmei. Tabăra anti-5G a fost și mai numeroasă.
Cuprins:
- Șeful Huawei, nelăsat să vorbească în engleză
- Zeci de chinezi au transmis observații pe site-ul Ministerului Transporturilor
- Deputat PNL, mesaj pentru “reprezentanții țărilor totalitare”
- La mâna CSAT
- Cum ar putea fi eliminate companiile din China din cursă, prin lege
- Amenințări cu procese pentru genocid din partea taberei anti-5G
- Ministerul Transporturilor: Problemele legate de sănătate, reglementate prin alte acte
Cei care au luat cuvântul, câteva zeci din cele 130 de persoane prezente pe site, au arătat că legea pare să servească unui singur obiectiv - eliminarea Huawei din competiție - lăsând baltă nenumărate alte probleme legate de securitatea cibernetică, impactul economic și, în special, de impactul pe care introducerea 5G îl va avea asupra sănătății publice și a mediului înconjurător.
La dezbaterea publică online putea participa oricine se înscria pe un link afișat pe site-ul Ministerului Transporturilor. Participanții au avut dreptul la un discurs de 4 minute, fără posibilitatea de a dialoga între ei și fără a putea să facă prezentări.
Șeful Huawei, nelăsat să vorbească în engleză
Huawei a fost reprezentată la vârf chiar de CEO-ul din România al companiei, George Zhang. Numai că acesta a vrut să vorbească în limba engleză, iar organizatorii i-au cerut să-și desemneze un reprezentant al companiei vorbitor de limba română. Așa că i-a cedat microfonul și camera avocatului firmei, Ion Dragne, decanul Baroului București. De altfel, același lucru l-au făcut și alți reprezentanți ai companiei chineze, înscriși în număr mare la consultare.
Acesta a cerut extinderea perioadei de consultare publică asupra proiectului de lege pe durata câtorva luni și retragerea acestui proiect de lege.
“Aspectul esențial care definește acest proiect de lege este lipsa studiului de impact și lipsa unei consultări cu piața de telekom din România. Noi susținem că reglementarea e una de natură să aducă atingere liberei concurențe, una care încalcă Constituția României, să aducă atingere dreptului unui proprietar de a face investiții. De asemenea, este nemotivată și partea din lege care prevede retragerea tehnologiilor 3G și 4G deja prezente. Compania Huawei propune ca în locul criteriilor subiective să se instituie criterii tehnice care să fie analizate de către ANCOM”, a declarat reprezentantul companiei chineze.
Zeci de chinezi au transmis observații pe site-ul Ministerului Transporturilor
Ofensiva pro-Huawei a fost la fel de numeroasă și pe site-ul Ministerului Transporturilor, acolo unde au fost publicate propunerile de modificare a proiectului de lege venite de la toată lumea. Aproape o sută de mesaje au venit de la cetățeni cu nume chinezești care criticau proiectul.
Deputat PNL, mesaj pentru “reprezentanții țărilor totalitare”
De cealaltă parte, tabăra pro-americană a fost slab reprezentată doar de câțiva participanți. Printre ei și deputatul PNL Pavel Popescu, care a ținut să transmită un mesaj ferm reprezentanților unei țări totalitare prezenți la dezbatere, cu referire la cei ai firmei Huawei sau ZTE.
“Sperăm ca și noi să putem da click pe linkuri din țările totalitare și să ne dăm cu părerea”, a spus acesta.
La mâna CSAT
Potrivit proiectului de lege, Huawei riscă să nu fie acceptată la licitații, pentru că înscrierea în competiție se va face cu avizul Consiliului Național de Apărare a Țării, care va evalua, între altele, dacă respectiva campanie este sau nu “sub influența unui guvern străin, în lipsa unui sistem juridic independent”. Cel care ar urma să acorde decizia de autorizare va fi premierul, pe baza avizului CSAT.
Legăturile strânse între Huawei și structurile de putere din China au fost invocate de Statele Unite ale Americii atunci când au decis interzicerea gigantului chinez de pe piața 5G. Mai precis, compania chineză a fost acuzată de spionaj industrial și fraudă în SUA.
Cum ar putea fi eliminate companiile din China din cursă, prin lege
În proiectul de lege postat pe site-ul Ministerului Transporturilor, companiile chineze riscă să fie eliminate din start. Și asta pentru că unele dintre condițiile impuse printre altele se referă la evitarea unor riscuri care pot decurge din: "a) controlul unui guvern străin asupra producătorului în lipsa unui sistem juridic independent; funcţionarea producătorului într-un sistem juridic care nu impune practici corporative transparente".
Amenințări cu procese pentru genocid din partea taberei anti-5G
Mai numeroasă decât prezența chinezească a fost cea reprezentată de adversarii 5 G. Și aceștia au cerut retragerea proiectului de lege, doar că folosind cuvinte mai tari și avertismente apocaliptice. Aceștia au reclamat lipsa unor studii care prezinte impactul 5 G asupra sănătății, în special asupra copiilor, femeilor gravide și a altor persoane vulnerabile.
“Am cerut lista funcționarilor care au lucrat la acest proiect de lege. Vă vom da în judecată pentru genocid. Vă cerem să instalați astfel de antene mai întâi la ANCOM, la Președinție, la Guvern”, a afirmat pe un ton vehement un reprezentant al asociației 9 Angels.
“Eu am proprietate un corp, iar câtă vreme aceste unde electromagnetice circulă prin corpul meu ca prin brânză, aș prefera ca ele să fie în afara corpului meu. Mare atenție, în niciun stat din lumea asta, crima nu se prescrie”, a spus unul dintre participanții la dezbatere, de profesie inginer electronist.
Ministerul Transporturilor: Problemele legate de sănătate, reglementate prin alte acte
Reprezentanții Ministerului Transporturilor nu au reușit să lămurească multe dintre problemele ridicate, de vină fiind și faptul că dezbaterile s-au purtat în mediul online. Aceștia au insistat asupra faptului că scopul acestei legi este doar acela de a stabili ce companii vor putea participa la construirea rețelelor 5G din perspectiva “riscurilor la adresa securității naționale și apărării naționale”, problemele legate de sănătate, impact economic etc. urmând să fie reglementate prin alte acte, “aflate în lucru”.
Proiectul de lege transpune în practică Memorandumul încheiat între România şi Statele Unite ale Americii şi semnat la data de 20 august 2019, la Washington, după o întâlnire Trump - Iohannis. Statele Unite au declanșat în ultima perioadă o ofensivă internațională menită să blocheze accesul companiilor chineze pe piețele 5G ale partenerilor strategici.
