România și Ungaria își unesc forțele pentru bugetul UE și sprijinul pentru Ucraina
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Schimbarea de guvern de la Budapesta din cursul acestui an a recalibrat din temelii relațiile dintre România și Ungaria, transformându-le într-un parteneriat mult mai pragmatic și mai strâns. Această nouă dinamică bilaterală se reflectă direct în accelerarea sprijinului acordat de Uniunea Europeană pentru Ucraina și în dinamizarea procesului de extindere a blocului comunitar spre est, a declarat Valentin Năumescu, consilierul președintelui Nicușor Dan pentru afaceri europene, într-un interviu acordat publicației Transtelex.
Cuprins:
Potrivit oficialului de la Cotroceni, între București și Budapesta nu mai există în prezent divergențe de natură strategică, iar cele două state își coordonează îndeaproape demersurile pe scena europeană, având în vedere că Ungaria reprezintă al treilea partener economic ca importanță al României.
Accelerarea negocierilor de aderare pentru Ucraina și Republica Moldova
Apropierea dintre cele două țări vecine a eliminat blocajele majore care trenau la nivelul deciziilor comunitare.
Valentin Năumescu a punctat că un rezultat concret al acestei colaborări este dinamizarea negocierilor de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, existând premisele reale ca toate capitolele de negociere să fie deschise oficial până la sfârșitul acestui an.
Pe lângă dosarul extinderii, România și Ungaria acționează la Bruxelles ca aliați într-unul dintre cele mai importante dosare financiare: negocierea Cadrului Financiar Multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Bătălia pentru bugetul UE 2028-2034 și Grupul Prietenii Coeziunii
Cele două state cooperează strâns în cadrul grupului informal „Prietenii Coeziunii”, o alianță din care fac parte 17 state membre.
Obiectivul comun este menținerea la un nivel ridicat a fondurilor alocate Politicii de Coeziune și Politicii Agricole Comune, în ciuda presiunilor exercitate de țările contributoare nete la bugetul UE.
Valentin Năumescu a explicat că provocarea majoră a viitorului buget european este finanțarea noilor priorități – cum ar fi stimularea industriei de apărare și creșterea competitivității economice – fără a majora drastic contribuțiile financiare ale statelor membre.
Pentru a realiza acest lucru, UE va trebui să identifice noi resurse proprii de venit. Consilierul prezidențial a avertizat că un acord asupra bugetului multianual este extrem de urgent.
Dacă liderii europeni nu vor ajunge la un consens la reuniunea Consiliului European din luna decembrie, decizia ar putea fi amânată până în toamna anului viitor din cauza valului de alegeri europarlamentare și naționale programate pentru 2027, ceea ce ar pune în pericol demararea la timp a finanțărilor din 2028.
Parteneriatul cu SUA și apărarea pe flancul estic
În ceea ce privește dimensiunea de securitate, Valentin Năumescu a reafirmat angajamentul ferm al României față de relația transatlantică și a respins criticile potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar fi avut o abordare prea concesivă în raport cu administrația Donald Trump.
Reprezentantul Administrației Prezidențiale a subliniat că Statele Unite rămân principalul aliat strategic al Europei și furnizorul umbrelei nucleare din cadrul NATO, prezența militară americană fiind indispensabilă pentru securitatea continentului, în special pe flancul estic.
Deși este clar că partenerii europeni vor trebui să își asume o responsabilitate sporită pentru propria apărare convențională, Năumescu a exclus ipoteza unei slăbiri a Alianței sau posibilitatea ca Washingtonul și Moscova să încheie înțelegeri paralele peste capul Europei.
România, viitor hub energetic regional și pilon de securitate la Marea Neagră
Diplomatul român a evidențiat totodată rolul tot mai vizibil pe care Bucureștiul îl joacă în procesul decizional european.
Ca rezultat al demersurilor diplomatice constante, UE a adoptat Strategia pentru Marea Neagră și a fost înființat Centrul de Securitate de la Constanța.
În paralel, România își consolidează poziția de viitor hub energetic în regiune. Odată cu demararea extracției de gaze naturale din Marea Neagră, programată să înceapă anul viitor, România va deveni un exportator de gaze.
Combinate cu investițiile masive în energia nucleară și în sursele regenerabile, precum și cu dezvoltarea rețelelor de interconectare transfrontalieră, aceste proiecte vor permite României să joace un rol decisiv în unificarea pieței energetice europene și în eliminarea definitivă a dependenței de resursele fosile din Rusia.
